Piaţa valutară a fost mai liniştită, motiv pentru leu să se aprecieze faţă de euro şi francul elveţian. Singura valută importantă care a crescut a fost dolarul american, ca o consecinţă a aprecierii ei faţă de moneda unică.
Pieţele financiare internaţionale s-au redresat după ce publicaţia economică Financial Times a publicat o scrisoare pe care premierul elen Alexis Tsipras a trimis-o Comisiei Europene, FMI şi BCE, în care acceptă toate condiţiile impuse de creditorii internaţionali, cu doar câteva schimbări minore. Totodată, se solicită prelungirea programului de susţinere care a expirat, la sfârşitul lunii trecute, şi acordarea unuia nou, în valoare de 29,1 miliarde de euro
Piaţa locală nu a reacţionat la decizia C.A. al BNR prin care a menţinut dobânda de politică monetară la minimul istoric de 1,75%, precum şi ratele rezervelor minime la 8% pentru lei şi 14% pentru valută.
Această măsură era anticipată atât de dealeri, cât şi de analişti, care consideră că nivelul actual al dobânzii-cheie va fi menţinut până la finalul anului. Pentru 2016 se prognozează un culoar de fluctuaţie cuprins între 1,5 şi 2,5%.
Ultima modificare a dobânzii-cheie s-a petrecut în mai, atunci când BNR surprins piaţa, reducând-o de la 2 la 1,75%.
Pe acest fond, cursul euro a scăzut de la 4,4735 la 4,4685 lei, într-o şedinţă în care tranzacţiile s-au realizat între 4,4640 şi 4,4790 lei, iar cotaţiile de la ora 14 erau cuprinse între 4,4740 şi 4,4770 lei.
Cursul dolarului american, care a fluctuat pe piaţa valutară între 4,003 şi 4,034 lei, a crescut de la 3,9969 la 4,0157 lei.
Media monedei elveţiene, care se deprecia pe pieţele internaţionale la 1,04 – 1,047 franci/euro, a coborât de la 4,3021 la 4,2798 lei.
Perechea euro/dolar fluctua între 1,1097 şi 1,1171 dolari, pieţele rămânând prudente după intrarea tehnică în incapacitate de plată a Greciei, care nu a achitat marţi către FMI o rată a împrumutului primit, începând cu 2010, în valoare de 1,6 miliarde euro.
Comentarii