„Trebuie făcut mai mult în ce priveşte transplantul pulmonar şi de cord”

A declarat la Suceava dr. Irinel Popescu, preşedintele Academiei de Ştiinţe Medicale

Transplantul de rinichi şi de ficat se practică cu succes în spitale din România, dar „trebuie făcut mai mult în ce priveşte transplantul pulmonar şi de cord” a declarat, la Suceava, dr. Irinel Popescu, preşedintele Academiei de Ştiinţe Medicale. El a spus că „activitatea de transplant pulmonar, de transplant cardiac, de transplant combinat cord-pulmon, probabil că ar trebui stimulată mai mult”, în contextul în care bolnavii români sunt pe liste de aşteptare la Spitalul Universitar din Viena, pentru transplant de plămâni.

„Am fost abordaţi de Spitalul Universitar din Viena pentru a semna de urgenţă un acord de înfrăţire şi de colaborare cu acest spital, pentru că, altfel, bolnavii români aflaţi pe listă, care au nevoie de un transplant pulmonar la Viena, nu mai pot fi transplantaţi în lipsa unui astfel de acord” a spus dr. Irinel Popescu. Academicianul a făcut cunoscut că, anul trecut, în România s-au înregistrat 140 de donatori de organe de la care se puteau preleva şi plămâni… „dacă sistemul medical românesc ar fi fost pregătit să transplanteze şi aceste organe”.

În ce priveşte transplantul de cord, acesta „încearcă să-şi revină, în ultima vreme, la nişte cifre pe care le obţinusem pe la începutul anilor 2000, mai ales că există specialişti în această privinţă”, numai că o inimă nu poate fi prelevată de la pacienţi de peste 45 de ani, astfel că transplantul de cord nu are aceeaşi frecvenţă ca a celui de ficat. „Condiţiile de prelevare a cordului şi a plămânilor sunt ceva mai drastice decât a rinichilor şi ficatului şi, în plus, în cazul plămânului deocamdată chiar nu avem specialişti pregătiţi”.

Transplantul – „ramură a medicinei pe care o fac oameni absolut devotaţi”

Referitor la aşa-numitul „exod” al medicilor români în străinătate, dr. Irinel Popescu a spus că este un fenomen „îngrijorător”, întrucât cei care pleacă reprezintă elita promoţiilor de la facultăţile de medicină.

„Cei doi specialişti pe care i-am format şi care sunt şefi de echipă independentă de transplant au rămas amândoi în ţară. Şi cred că acelaşi lucru se întâmplă şi în celelalte centre, e o meserie care se face cumva şi din pasiune, e o ramură a medicinii pe care o fac oameni absolut devotaţi şi la care elementul acesta subiectiv şi pasiunea individuală, probabil că joacă un rol important, dar aceasta nu este o garanţie pentru viitor” a declarat medicul. El a mai spus că medicii implicaţi îşi fac meseria „din pasiune şi dintr-o anumită dorinţă de afirmare profesională”, nefiind plătiţi pentru munca peste program: „Nimeni nu cuantifică şi, sub nicio formă, nu plăteşte orele suplimentare acestor echipe. Atunci când s-a întâmplat accidentul din munţii Apuseni, noi trebuia să dăm explicaţii ce căutau acei oameni acolo în afara orelor de program. Noroc că era o prevedere legislativă care spunea că echipele de transplant trebuie să fie disponibile 24 de ore din 24 şi aceea ne-a salvat. Altfel, problema majoră era ce căutau în aparat în afara orelor de program, dar nimeni nu se întreba dacă erau şi plătiţi pentru acele ore suplimentare, pentru că până acum nu s-a găsit metoda prin care să fie şi remuneraţi”.

Medic şi academician, prof. univ. dr. Irinel Popescu conduce Clinica de Chirurgie şi Transplant Hepatic de la Institutul Clinic Fundeni şi a împlinit 15 ani de când a efectuat, cu succes, primul transplant hepatic din România.