A VII-a ediție a Festivalului Internațional de Poezie „Grigore Vieru”

În loc de introducere

Grigore Vieru spunea că pentru el luna mai este cea mai frumoasă lună a anului. Basarabia te întâmpină cu mirosul îmbătător al florii de salcâm și cu cireșele de mai pe marginea șoselei. Imagine care te trimite la anii idilici ai copilăriei.

Chișinăul te întâmpină la rândul lui cu afișe electorale pe care poți citi promisiunile politicienilor, irealizabile. Intrat în realitatea cotidiană a locuitorilor capitalei Republicii Moldova, observi pe chipul multor trecători crisparea cauzată de grija zilei de mâine. Diferențele le poți vedea fără a le căuta. Cerșetori și limuzine. Femei frumoase și sărăcia bătrânilor care-și vând lucrurile pentru a-și cumpăra o bucată de pâine.

Evenimentul politic al anului sunt alegerile din 14 iunie a.c. Neliniștile populației sunt cauzate de ceea ce se întâmplă la câțiva zeci de kilometri de Chișinău, în Transnistria, și câteva sute de kilometri, în Ucraina. Campania electorală este în toi.

 

O, ce veste minunată !

Vizita premierului României, Victor Ponta, în R. Moldova, din 21 mai a.c., a dat speranțe multor români basarabeni și locuitorilor de alte etnii. Președintele Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu” de la Chișinău, acad. Valeriu Matei, ne-a anunțat că Guvernul României va cumpăra casa din Copăceni unde a văzut lumina zilei poetul Adrian Păunescu, care va găzdui muzeul poetului. Grigore Vieru l-a considerat întotdeauna pe poet fratele lui și i-a fost în preajmă atunci când Adrian Păunescu trecea prin momente dificile. Decizia Guvernului României este meritorie, iar iubitorii de poezie îi mulțumesc.

 

„Posteritatea fastă a lui Grigore Vieru”

Pe Aleea Clasicilor din Grădina Publică „ștefan cel Mare” din Chișinău, miercuri, 20 mai a.c., s-a deschis oficial cea de-a VII-a ediție a Festivalului Internațional de Poezie „Grigore Vieru”. Au fost prezenți poeți din România, Albania, Ucraina și din Basarabia. S-au depus flori la bustul poetului.

Au luat cuvântul poetul acad. Nicolae Dabija, redactorul revistei „Literatura și Arta”: „Fiecare popor are poeții pe care-i merită. Să facem totul pentru a-l merita pe Grigore Vieru. El a fost cel care a legat cele două maluri de Prut. Numele lui astăzi îl poartă străzi, școli, i-au fost înălțate busturi. (…) Grigore Vieru este fratele lui Mihai Eminescu”. Viceministrul culturii, Gheorghe Postică, a spus: „Grigore Vieru a fost unul dintre pilonii cei mai profunzi ai culturii românești din Basarabia. El a avut un suflet dumnezeiesc. Suntem obligați să-i cinstim pe marii noștri înaintași.” Criticul literar acad. Mihai Cimpoi a spus: „Este ușor să-l confunzi pe Grigore Vieru cu Mihai Eminescu. Poetul a fost omul cetății și al vieții publice. Vieru este tradus în Italia și versurile sale răsună în cântece”.

Academicianul a mulțumit Ministerului Culturii care s-a angajat să repare casa memorială de la Pererita, de asemenea a adus mulțumiri Primăriei de la Dumbrăveni, județul Suceava, care a pregătit șindrila pentru acoperișul casei memoriale. A încheiat spunând că Vieru merită o ediție finanțată de Guvernul Republicii Moldova.

Ambasadorul României la Chișinău, Marius Lazurcă, a spus: „Sunt bucuros să fiu cu dumneavoastră în această zi memorabilă și este nevoie ca ambele guverne, cel al României și al Republicii Moldova, să facă lucruri meritorii pentru poetul Grigore Vieru”.

Președintele ICR „Mihai Eminescu” de la Chișinău, poetul acad. Valeriu Matei, a amintit că în acea zi se sărbătoreau și 135 de ani de la nașterea poetului Tudor Arghezi, apoi spunând: „Ne aflăm în prezentul posterității poetului național Grigore Vieru, poet al ființei naționale românești, și trebuie să-i păstrăm memoria vie deoarece poezia sa înseamnă enorm de mult pentru ființa națională a românilor”.

Bunul prieten al lui Grigore Vieru, poetul Spiridon Vangheli, a spus: „Un copil orfan a ajuns să fie părintele tuturor copiilor din România. Poeziile scrise cu 50 de ani în urmă sunt frumoase și respiră ca niște flori. Vieru n-a vrut niciodată statui, festivaluri. Dacă ar mai trăi, i-ar părea rău să se ia cineva de poezia lui. Pe lângă dragoste, trebuie să ne manifestăm și caracterul. Să-l apărăm și să-l cinstim pe Grigore Vieru”.

Din cuvântul poetului albanez venit special de la Tirana, Kopi Kycyku, am reținut: „Spiritualitatea românească este prezentă și în Albania… Eu datorez cunoașterea limbii române lui Mihai Eminescu. În curând vor apărea și în Albania poezii din creația lui Vieru”. El a recitat în limba albaneză poeziile: „Mama”, „Jurământ” , „Sunt” și „Nu am moarte cu tine, nimic”.

Din delegația română a vorbit poetul băcăuan Ovidiu Genaru: „Am avut prilejul să cunosc un sfânt și acest sfânt se numește Grigore Vieru. Cred în viitorul poeziei sale, iar el va fi sfântul Basarabiei, Eminescul ei”. Criticul Ion Holban, de la Iași, spunea: „Un Grigore Vieru răzvrătit pentru limba română, Independență, Unire. Iată fața frumoasă care ne-o arată și-n poezii. Literatura română contemporană îi are pe poeții Nichita Stănescu și Grigore Vieru. Să-l cinstim și să nu-l uităm pe Grigore Vieru”.

Soția poetului, doamna Raisa Vieru, a mulțumit celor prezenți: „Mă bucur că au venit prietenii adevărați ai lui Grigore Vieru. Acest festival va continua datorită creației poetului Grigore Vieru”.

Cei prezenți s-au deplasat la Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creangă”, filiala de carte românească, unde s-a desfășurat o întâlnire cu scriitorii invitați la festival, cu elevii și profesorii de la școlile și liceele din Chișinău. S-a vernisat o expoziție de carte numită „Grigore Vieru, perlă a neamului românesc”. S-au prezentat volumele lui Grigore Vieru publicate de Editura „Cartier” din Chișinău, „Albinuța”, ediția a XV-a, cu ilustrații de pictorul Lică Sainciuc, „Mama”, cu ilustrații ale pictorului Igor Vieru, „Ceasul”, ilustrat de pictorița Dorina Scorocârja. Un recital de poezie și muzică a fost susținut de laureații Concursului declamatorilor „și sufletul e poezie” și ai Concursului interpreților de cântece pe versuri de Grigore Vieru. Printre cei care au luat cuvântul s-a numărat criticul literar Theodor Codreanu, care a scris unul dintre cele mai complexe studii despre creația poetului Grigore Vieru, fiindu-i și un bun prieten. Au recitat din creațiile lor poeții Nicolae Dabija, Viorel Dinescu, Ovidiu Genaru. Un ultim cuvânt a fost a lui Vasile Grozavu, cel care, în localitatea sa de baștină, Trușeni, a ridicat „un monument trinitate” care îi reprezintă pe poeții Mihai Eminescu, Grigore Vieru și Adrian Păunescu: „Am făcut eforturi considerabile ca cei trei poeți să fie uniți și aici, în veșnicie, cât va dura ființa românească, deoarece cele trei genii reprezintă dragostea de limba română, dragostea de țară și iubirea față de sfânta limbă română”.

În aceeași zi, la Institutul de Filologie al Academiei de științe a Republicii Moldova, s-a desfășurat Simpozionul științific consacrat comemorării scriitorului Grigore Vieru, organizat în cadrul Festivalului Internațional de Poezie „Grigore Vieru”. Moderator a fost directorul Institutului de Filologie, Vasile Bahnaru. Cuvântul de salut l-a avut dr. habilitat Aurelia Hanganu, secretar științific general al Academiei: „Grigore Vieru, mai mult decât un mare poet, este și un important reper național, o figură tutelară a neamului nostru, care inspiră generațiile de români de pretutindeni și îi unește în aceleași idealuri”.

Acad. Mihai Cimpoi a spus: „Posteritatea lui Grigore Vieru este vie și poetul întrunește astăzi peste douăzeci de monografii, studii, prefețe și cronici, iar asta este o dovadă că festivalul merge pe verticală. Creația lui Vieru este obiect de studiu. A scris pentru copii, s-a apropiat de ei cu multă sensibilitate. Grigore Vieru s-a mai impus și prin poezia patriotică. Temele lui Vieru sunt temele eterne. Este o apropiere între Blaga și Vieru. Posteritatea fastă a lui Grigore Vieru va dura cât va dura și limba română”.

Prof. Alexandru Burlacu a vorbit despre dialogul rădăcinii de foc în creația vieriană. Tânărul critic Dan Verejanu a făcut o paralelă între creația lui Lucian Blaga și cea a lui Grigore Vieru.

Criticul literar Theodor Codreanu a vorbit despre receptarea vieriană începând cu anii ’60, ce până în prezent numără 7.000 de articole, la care se adaugă cărțile scrise despre autor: „Grigore Vieru are loc de cinste în cărțile criticilor”.

Directorul ICR din Chișinău, acad. Valeriu Matei, a vorbit despre influențele blagiene asupra lui Grigore Vieru: „Vieru preia de la Blaga noțiunea de arhetip. Metafizica poeziei lui Vieru este găsită și în creația lui Blaga. Vieru își însușește aceste lecții. «Marea trecere Blaga». Frazarea patetică este aversul versului liber. Unii își însușesc în mod monstruos această frazare”. A urmat un recital din creația lui Vieru susținut de actrița Ninela Caranfil. Raisa Vieru a mulțumit oaspeților. Prima zi s-a încheiat la Teatrul Național „Mihai Eminescu” cu Gala premiilor festivalului. Marele premiu pentru poezie a fost obținut de către Ovidiu Genaru; premiul pentru traducere – Kopi Kycyku; premiul pentru critică – Ioan Holban. A urmat un spectacol susținut de soprana Claudia Caia, de la Teatrul de Operă din București, strănepoată a lui Ion Creangă. Mama ei, Olguța Caia, a scris o carte despre Grigore Vieru. Sopranei i-a fost înmânată o diplomă de excelență și un premiu din partea familiei Vieru. Pe scenă a urcat și artistul poporului Iuri Sadovnic. Au urmat recitaluri de muzică și poezie din creația poetului. Au recitat din creațiile lor poeții Ovidiu Genaru și Viorel Dinescu.

A doua zi, la Biblioteca Universității de Stat din R. Moldova, s-a desfășurat Colocviul literar-artistic „Grigore Vieru – Dialog în Eternitate”. Au vorbit Theo Codreanu, Lina Codreanu, Ioan Holban, Nicolae Dabija, Valeriu Matei, Kopi Kycyku, după cre a urmat un spectacol artistic susținut de studenții de la Filologie. Întreaga delegație s-a deplasat în satul Trușeni, la complexul monumental „Scriitorii Unirii”, unde a avut loc medalionul literar artistic „Grigore Vieru – poetul Unirii”. Moderatorul manifestării a fost președintele Ligii Culturale pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni” – filiala Chișinău, Vasile Grozavu, un mare prieten al lui Grigore Vieru și Adrian Păunescu. În discursul său a ținut să aducă omagiul său lui Grigore Vieru, dar mai ales lui Eminescu, care pentru el înseamnă, „pe lângă poezie, ființa vie a neamului românesc, ființă care i-a ținut uniți pe cei rupți de pământul țării Mamă”. Au mai luat cuvântul Theodor Codreanu, spunând printre altele că Trușeni este o localitate binecuvântată de Dumnezeu, care beneficiază de acest triptic. Iar în acest cadru festiv, Valeriu Matei, directorul ICR, a anunțat că „Guvernul României va cumpăra casa poetului Adrian Păunescu de la Copăceni”.

Zilele de 22-23 mai ale festivalului s-au desfășurat la Iași, în sala Muzeului Unirii, iar sâmbătă, 23 mai, în Parcul de Cultură și Agrement „Copou” s-au depus jerbe și flori la bustul poetului Grigore Vieru. Au urmat spectacolul de muzică și poezie „Poetului Grigore Vieru, închinare”, lansarea revistei „De pe gard” (număr dedicat poetului Grigore Vieru), realizată de poeții Nichita Danilov și Daniel Corbu. La Biblioteca Centrală Universitară Iași, în aula „Mihai Eminescu” s-a vernisat expoziția de carte și grafică-fotografie „Grigore Vieru – contemporanul nostru”, prezentată de acad. Mihai Cimpoi, acad. Valeriu Matei și de poetul Daniel Corbu. A urmat prezentarea colecției de CD-uri „Mari poeți, mari opere, mari actori” – Patrimoniul Poetic Național”, realizată de Editura „Princeps”.