Din „Lada de zestre“ a comunei Fundu Moldovei

Noua apariţie editorială a domnului profesor Filon Lucău, „Şirag de nestemate din vechime adunate”, îndeamnă cititorul la îmblânzirea contemporaneităţii prin intermediul moştenirii spirituale a oamenilor din Fundu Moldovei, păstrată, cu sfinţenie, de-a lungul timpurilor. Apărută la Editura Accent Print din Suceava, cartea reprezintă, pe de o parte, o dedicaţie individuală (soţiei Alina, neobositului Ioan Iacob şi soţiei sale, Mia), dar şi o dedicaţie colectivă, întregii comunităţi din comuna Fundu Moldovei, păstrătoare de tradiţie şi spiritualitate.

În Prefaţa cărţii, neobositul căutător al veşniciei spirituale domnul profesor Filon Lucău ne împărtăşeşte despre năzuinţa de a salva patrimoniul memoriei colective de îndărătnicia uitării: „Scopul prezentei culegeri este de a scoate din uitare o parte din tezaurul folcloric foarte bogat al comunei şi a-l oferi celor îndrăgostiţi de nestematele presărate aici, în decursul multor sute de ani, precum şi pentru a accentua spiritul creator al omului de rând, al dragostei de a munci, dar şi de a trăi frumos”.

Cartea de faţă reprezintă identitatea unei comunităţi care a transformat traiul zilnic în „cântec”. Nu e de mirare că „doinele” ocupă spaţiul cel mai amplu din această culegere. Privită în devenirea timpului, „doina” este un simbol al vieţuirii tihnite a omului patriarhal, având drept menire îmblânzirea unui destin: „Foaie verde ş-o lalea/ Iastă lume nu-i a mea,/ Ceialaltă nici aşé;/ Iastalaltă nevândută,/ Ceialaltă netrecută./ Nici pi asta nu-s cu trai,/ Nici în ceia n-oi fi-n rai…” (p. 47).

Despărţirea de spaţiul sacru al satului arhaic este simţită ca „înstrăinare”, ca pierdere a propriei identităţi: „Cucule, pasăre blândă,/ Suie-te la cer şi cântă/ Şi nu blestema pe nime,/ Cum m-ai blestemat pe mine,/ Să mă duc prin ţări străine,/ Unde nu cunosc pe nime;/ Numai frunza şi iarba,/ Care creşte-n toată lumea” (p. 121).

Îmblânzirea trăirilor zilnice este posibilă prin cuvânt: „Drag mi-o fost a trăi-n lume/ Ca lupului prin pădure;/ Drag mi-o fost mie lumea/ Ca lupului pădurea./ Şi ce mi-o fost mai drag în lume:/ Nevasta cu haine bune/ Şi bărbatu-ncins cu fune” (p. 127).

Riturile de trecere, specifice poeziei de ceremonial, se împlinesc într-un spaţiu temporal, reînnoit periodic prin incantaţia ciclică a ritualului calendaristic: „Foaie verde de mătasă,/ De trii ori pe după masă,/ Să scoatem răul din casă,/ Să rămână binele,/ Mireasa cu mirele,/ Frunză verde de sacară,/ Să jucăm hora afară;/ Şi iar verde de sulfină,/ Să jucăm hora-n grădină” (p. 211).

Cuvântul rostit şi rostuit devine liantul dintre viaţă şi moarte, dintre vremelnicie şi veşnicie, prin bocet: „Ieşi afară şi-i privi/ Că te-aşteptăm ca să vii:/ Pe timpul codrului,/ Pe cântatul cucului,/ Pe-nfloritul pomilor,/ Pe tunsoarea oilor./ Aşa mândru te-ai gătit/ Ca o mireasă te-ai împodobit./ Ca la nuntă eşti gătită,/ Tare mândru-mpodobită./ – Staţi încet,/ Nu vă grăbiţi,/ Că voi cu mine nu veniţi./ Eu plec pe-un drum necunoscut,/ Pe care nu l-am mai făcut./ Nu plec pe drumul împăratului,/ Ci plec pe drumul veacului;/ Nu plec pe drumu-mpărăţiei,/ Eu plec pe drumul veşniciei.” (p. 271).

Faţa şi reversul cuvântului taumaturgic convertesc suferinţa la destin împlinit şi descătuşat de forţele malefice ale „legăturilor” existenţiale: „Di dioti,/ Di amierare,/ Di strigare./ Eu nu potolesc focu’,/ Potolesc ochii celui ce s-o mirat” (p. 271).

Ridicată la rang de Carte de Identitate spirituală a unei comunităţi patriarhale, culegerea de folclor din Fundu Moldovei a domnului profesor Filon Lucău devine, cu fiecare literă împărtăşită cititorului, un simbol al sufletului bucovinean.

Prof. dr. LUMINIŢA ŢARAN

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

SUMARUL EDIȚIEI