Protopopiatul Rădăuţi

Mănăstirile – locuri părinteşti

> text prescurtat al dării de seamă a sectorului exarhat la Adunarea Eparhială din 31 ianuarie 2015

Părintele teologiei româneşti, Dumitru Stăniloae, în introducerea la cartea Vetre de sihăstrie românească a părintelui arhimandrit Ioanichie Bălan, arată rolul pe care mănăstirile l-au avut în istoria ţării şi a Bisericii noastre, în formarea identităţii româneşti. Acest rol a fost accentuat de faptul că mănăstirile şi schiturile au fost foarte numeroase în spaţiul românesc. Peste 200 de localităţi au nume de provenienţă călugărească, iar alte câteva sute de munţi, dealuri, văi, poieni şi peşteri îşi trag numele de la diferiţi sihaştri nevoitori în aceste locuri. „Chiliile lor numeroase formau în unele zone adevărate colonii de călugări isihaşti. Carpaţii şi pădurile răspândite până în lunca Dunării, locurile cele mai greu accesibile ale munţilor noştri formau patria sihaştrilor, a celor mai cuvioşi fii, rugători şi mijlocitori duhovniceşti ai creştinilor noştri înaintea lui Hristos. Ei se aflau sub umbrirea Duhului Sfânt, care dintotdeauna a conlucrat şi a vibrat în inimile părinţilor şi înaintaşilor noştri dreptcredincioşi. În chiliile şi micile lor schituri se adăposteau în vremuri de restrişte locuitorii de prin sate, iar în poienile din apropiere păstorii îşi supravegheau şi îşi mişcau în pas domol turmele de oi. La uşile lor băteau credincioşii şi uneori chiar domnii învăluiţi de necazuri pentru a le cere sfatul şi rugăciunea.” (Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, prefaţă la Ierom. Ioanichie Bălan, Vetre de sihăstrie românească, Editura IBMBOR, Bucureşti, 1982, p. 5–6.)

Manastirea-Putna-26.02Schituri de lemn şi sihăstrii retrase în munţi sau în codri au fost numeroase şi în ţinutul Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor. Conform tradiţiei, însuşi primul domn al Moldovei, Bogdan I, ar fi ridicat un schit lângă Baia, cunoscut sub numele Bogdăneşti, în apropierea căruia s-a zidit mai târziu Mănăstirea Râşca, iar astăzi s-a refăcut sub numele de Aşezământul Social de la Bogdăneşti. Apar atestate documentar, în anul 1398, Mănăstirea Sf. Nicolae din Poiană, numită mai târziu Pobrata, iar în 1402, Mănăstirea Moldoviţa. Este bine cunoscut că marea majoritate a mănăstirilor au fost aşezate pe vechi sihăstrii. Prin sihăstrie trebuie să înţelegem acele locuri de retragere şi linişte călugărească în care petreceau numeroşi sihaştri vestiţi. Astfel, pe lângă cele două sihăstrii amintite, Pobrata şi Moldoviţa, sunt cunoscute sihăstria Sfântului Lavrentie, sihăstria Sfântului Daniil Sihastru de la Putna, sihăstria lui Dorotei şi Platon din vatra Mănăstirii Voroneţ, sihăstria Rarăului, a lui Chiriac din Dorna Arini, iar mai târziu sihăstriile Suceviţei şi Dragomirnei.

Zaharia Kopistensky, învăţatul ieromonah de la Pecerska, în cartea Palinodia, alcătuită prin anii 1621-1622, amintea câţiva sfinţi moldoveni din zona Bucovinei: „La Rădăuţi, în episcopie, sfântul Leontie, făcătorul de minuni, zace cu trupul întreg; la Voroneţ, în mănăstire, Daniil, sfântul făcător de minuni; la Moldoviţa în mănăstire, Sfântul Vasile, făcătorul de minuni, şi alţii, nu puţini”. Sfântul Dosoftei, cărturarul mitropolit al Moldovei (1671-1686), în cartea Viaţa şi petrecerea sfinţilor scrie şi el despre părinţii cuvioşi ai mănăstirilor din această zonă: „Dacă tocmai şi din rumâni mulţi sunt carii am şi văzut şi traiul lor, dar nu s-au căutat decât numai Daniil de la Voroneţ şi Rafael de Agapia, cărora le-am sărutat şi sfintele moaşte. Apucat-am în zilele noastre părinţi înalţi la bunătăţi şi podvig şi plecaţi la smerenie adâncă: părintele Chiriac de Bisericani, gol şi ticăloşit în munte 60 de ani; şi Chiriac de Tazlău, Epifanie de Voroneţ, Partenie de Agapia, dară şi Ioan de Râşca, arhiepiscopul cel sfânt şi minunat, Inochentie de Probota şi Istatie”.

Aceste sihăstrii, cu sfinţii care le-au statornicit şi care s-au nevoit în ele – unii au fost deja canonizaţi, alţii încă nu –, au stat la baza mănăstirilor de azi din Arhiepiscopia noastră, mănăstiri vestite prin tezaurul de cultură şi spiritualitate păstrat şi transmis până în ziua de astăzi.

Cu binecuvântarea şi sub povăţuirea Înaltpreasfinţitului Arhiepiscop Pimen, în Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor funcţionează un număr de 46 de mănăstiri şi schituri, dintre care 24 mănăstiri de călugări, 16 mănăstiri de călugăriţe, 3 schituri de călugări şi 3 schituri de călugăriţe. Pe lângă Mănăstirea Putna activează un metoc, Sfinţii 12 Apostoli din Călimani.

În aceste schituri şi mănăstiri se află 843 de vieţuitori. Dintre aceştia, 275 sunt monahi, 265 monahii, 147 rasofori şi rasofoare, 156 fraţi şi surori aflaţi în perioada de noviciat. După studiile făcute, 7 monahi şi 2 monahii sunt doctori în teologie, 26 sunt absolvenţi ai cursurilor de master în teologie, 63 de monahi şi 60 de monahii sunt licenţiaţi în teologie, 136 sunt absolvenţi ai altor facultăţi – unii având şi studii doctorale în domeniile respective, 289 de vieţuitori sunt absolvenţi ai seminariilor teologice şi ai altor licee. În acest an şcolar urmează cursurile universitare de teologie doar 4 vieţuitori. În concluzie, peste două treimi din personalul monahal are studii medii şi superioare.

Manastirea_Dragomirna_Suceava-26.02Activitatea social-gospodărească din mănăstirile noastre a continuat şi în anul trecut şi va continua, căci acesta este firescul monahismului ortodox, ca mintea şi inima să fie unite şi împreună să lucreze în grădina cea frumoasă a mântuirii, slujind pe Dumnezeu şi pe aproapele. Înaltpreasfinţitul Arhiepiscop Pimen şi-a exprimat de nenumărate ori bucuria că din mâinile monahilor şi monahiilor din mănăstirile noastre ies lucruri de artă, deosebite, care îi înveşnicesc şi care se înveşnicesc. Atelierele de pictură, broderie, sculptură, croitorie de veşminte, argintat şi aurit, restaurare de carte şi de icoane, produc zilnic astfel de bucurii. Amintim doar faptul că în anul 2014, an comemorativ al Sfinţilor Martiri Brâncoveni, icoana reprezentativă la nivelul întregii Patriarhii a fost lucrată în Bucovina. Expoziţii de icoane pictate pe lemn şi pe sticlă, icoane brodate cu chipuri de sfinţi au fost o mărturie a lucrării monahilor din mănăstirile noastre. De exemplu, Mănăstirea Dragomirna a organizat expoziţiile: „Icoana – de la meşteşug la mărturisire”, la Dragomirna în luna martie şi la Suceava în luna aprilie; „Icoana fereastră spre cer”, la Saint Gallen, Elveţia, în perioada 26 noiembrie – 8 decembrie; „Imaginea care uneşte”, la Suceava, în luna decembrie a anului trecut.

S-a înfăptuit şi dorim să realizăm şi pe mai departe organizarea de şcoli de iconografie pe perioade scurte, în care să se predea tehnica pictării icoanei bizantine. Astfel de şcoli au fost organizate de multe ori în arhiepiscopia noastră, mai ales la Mănăstirea Putna.

O altă importantă, costisitoare, dar necesară activitate este conservarea patrimoniului aflat în mănăstiri. Atelierele de restaurare de la Mănăstirile Suceviţa şi Putna prelungesc viaţa icoanelor, a cărţilor şi broderiilor existente, a tezaurului inestimabil pe care îl avem şi care reprezintă în faţa oricui un certificat de botez al poporului nostru.

Manastirea-Sucevita-DSC_0165AÎn ceea ce priveşte milostenia materială către aproapele, avem bucuria că arhondaricele şi trapezele mănăstirilor au fost deschise celor care au avut nevoie de ele şi în anul 2014. Aici au găsit loc unde să se adăpostească şi să mănânce zeci de mii de pelerini. „Cine pe sărac ajută, pe Dumnezeu împrumută” – e un cuvânt din înţelepciunea populară, şi cum grija monahilor este aceea de a-L iubi pe Dumnezeu şi pe aproapele cu dăruire, ei s-au aplecat asupra primirii acestora. Peste 120.000 de porţii au fost oferite la marile sărbători ale mănăstirilor noastre. Doar la Mănăstirea Putna, la arhondaricele mănăstirii au primit cazare socială peste 21.500 de persoane şi au fost oferite gratuit circa 65.000 de porţii de mâncare în anul 2014. Căminul de bătrâni de la Sihăstria Putnei a oferit îngrijire bătrânilor aflaţi acolo, iar activitatea de la Căminul de bătrâni „Sfântul Ioan cel Nou” a fost sprijinită în mod deosebit de monahiile de la Mănăstirea Cămârzani. În anul 2014, la Mănăstirea Suceviţa s-a început construcţia unui Centru social de zi.

Trebuie amintit că Aşezământul de copii „Sfântul Ierarh Leontie” al Mănăstirii Bogdana este, după ştiinţa noastră, cel mai mare aşezământ al Bisericii Ortodoxe Române pentru copii orfani organizat într-o mănăstire, având 121 de copii în îngrijire; în plus, se doreşte extinderea capacităţilor lui pentru a putea adăposti 160 de copii.

Ştim că prin această milostenie întindem mâna lui Dumnezeu şi mâna lui Dumnezeu rămâne întinsă asupra noastră, iar poporul simte în continuare mănăstirile ca locuri părinteşti. (…)

Restaurarea patrimoniului mobil, tot din mila bunilor creştini, nu a fost trecută cu vederea. Pe lângă alte lucrări frumoase din mănăstiri şi din schituri, încă un epitrahil de secol XV a fost restaurat la Mănăstirea Putna. Se cuvin aduse mulţumiri şi recunoştinţă restauratorilor Mihai Lupu şi Ileana Creţu de la Muzeul Naţional de Artă al României, care pe timpul vacanţei proprii au preferat să prelungească viaţa acestei comori de artă medievală românească. La Mănăstirea Suceviţa a fost restaurată pictura în frescă din pronaos de către echipa profesorului Oliviu Boldura şi a fost restaurat un aer (epitaf) din secolul XVI, donaţie a lui Ieremia Movilă pentru mănăstire, de către o echipă de la Laboratorul de restaurare textile Suceava.

Ca o recunoaştere a eforturilor mănăstirilor de restaurare şi conservare a patrimoniului, pe 18 septembrie 2014, la Mănăstirea Dragomirna a fost organizată festivitatea locală de oferire a celor două premii câştigate de proiectul de restaurare a frescelor Bisericii Pogorârea Duhului Sfânt, de la Mănăstirea Dragomirna, oferite de către Federaţia paneuropeană pentru cultură şi patrimoniu „Europa Nostra”, respectiv Marele Premiu şi Premiul Publicului.

În privinţa publicaţiilor, amintim în primul rând de cuvintele de învăţătură cu a căror tipărire se ostenesc monahiile din Mănăstirea Cămârzani şi care sunt oferite, în cea mai mare parte, în dar, de către Arhiepiscopul locului. În unele mănăstiri s-au republicat monografii, lucrări ale simpozioanelor şi colocviilor organizate de către mănăstiri sau în parteneriat cu alte instituţii, o parte dintre acestea desfăşurându-se în mănăstiri şi oferind astfel prilejul unor importanţi oameni de ştiinţă şi de cultură să cunoască ori să aprofundeze spiritualitatea monahală.

În anul 2014, prin Centrul de Cercetare şi Documentare „Ştefan cel Mare” al Mănăstirii Putna, a fost organizată a XV-a ediţie a Simpozionului Internaţional de Istorie „Colocviile Putnei”, la Mănăstirea Putna, în perioada 9–12 iulie. Cu acest prilej au fost lansate volumele 1/2013 şi 2/2013 din revista de istorie „Analele Putnei”.

În perioada 24–25 august 2014, Mănăstirea Dragomirna a organizat simpozionul naţional „Dragomirna: ctitori şi restauratori”. Cu sprijinul Centrului de Cercetare, Mănăstirea Dragomirna a publicat volumul de lucrări ştiinţifice „Dragomirna şi ctitorii ei”, lansat în cadrul Zilelor Institutului de Istorie al Academiei Române „N. Iorga” din Bucureşti, pe 8 decembrie.

Prin Fundaţia „Credinţă şi Creaţie. Acad. Zoe Dumitrescu-Buşulenga – Maica Benedicta” a fost organizată, la Mănăstirea Putna, în perioada 18–20 septembrie, a VIII-a ediţie a Simpozionului Internaţional închinat celei căreia fundaţia îi poartă numele. Întrucât anul 2014 a fost declarat an omagial al Sfinţilor Martiri Brâncoveni, tema simpozionului a fost „Jertfă şi creaţie”. În cadrul simpozionului a fost lansat numărul 7/2014 al revistei simpozionului „Caietele de la Putna”.

În mai 2014, Mănăstirea Putna a publicat al doilea volum din colecţia „Crinii ţarinii”, cartea Înaltpreasfinţitului Justinian Chira, „Trăiţi frumos şi-n bucurie”. Cu prilejul împlinirii a 90 de ani de la naşterea părintelui Arhimandrit Iachint Unciuleac, stareţ al Mănăstirii Putna între anii 1977–1992 şi unul dintre marii părinţi duhovniceşti din secolul XX, a fost realizat filmul documentar „Părintele Iachint, stareţul şi duhovnicul în memoria Putnei”.

În luna iulie a fost publicat numărul al şaptelea al revistei „Cuvinte către tineri”, care a fost în mod majoritar distribuit gratuit elevilor şi studenţilor din România şi Republica Moldova care au vizitat Mănăstirea Putna.

Mănăstirea Suceviţa, în colaborare cu Biblioteca Naţională a României, prin osteneala părintelui protosinghel Marcu Petcu, a publicat albumul „Bucovina de altădată – Chipuri şi locuri”.

15 ianuarie, Ziua Culturii Române şi ziua de naştere a lui Mihai Eminescu, cât şi 15 iunie, ziua trecerii la cele veşnice a lui Mihai Eminescu, au fost momente în care mănăstirile Putna şi Voroneţ au fost solicitate să ia parte, împreună cu Direcţia pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Suceava – Consiliul Judeţean şi alte instituţii, la organizarea unor manifestări culturale şi religioase. În mod deosebit menţionăm ducerea la bun sfârşit a activităţii educative intitulată „Drumuri eminesciene”, la care au participat elevi din judeţul Suceava şi regiunea Cernăuţi. La premierea de la Mănăstirea Putna s-au acordat premii şi au fost înmânate cărţi de însuşi Arhiepiscopul locului, Înaltpreasfinţitul Pimen.

Parteneriatul încheiat între Mănăstirea Putna şi Liceul Tehnologic „Ion Nistor” din Vicovu de Sus a făcut ca biblioteca din Cabinetul de Religie a liceului să se îmbogăţească cu peste 1.200 de volume tipărite în ultimii ani. (…)

Încă din octombrie 2014 s-au făcut demersurile pentru ridicarea unui monument la Colomeea, în Ucraina, pe locul întâlnirii istorice dintre Sfântul Ştefan cel Mare şi regele Cazimir al IV-lea al Poloniei din 1485. Împreună cu Consulatul României din Cernăuţi, în mod deosebit prin sprijinul Excelenţei Sale, Doamna Consul general Eleonora Moldovan, s-a stabilit locul ridicării acestui monument, în parcul oraşului Colomeea, astfel încât, după obţinerea de fonduri guvernamentale, în jurul datei de 15 septembrie, când se vor împlini 530 de ani de la istorica întâlnire, monumentul să fie dezvelit. (…)

Steven Runciman, istoric britanic, afirma că atât timp cât arta a stat sub oblăduirea religiei a creat cele mai mari valori. Încheiem şi noi cu acest cuvânt: atât timp cât monahismul şi viaţa creştină din eparhia noastră vor sta sub scutul smereniei – care este Hristos – şi al ascultării – care este jertfa Sa –, vor merge mai departe pe calea sfinţilor strămoşi şi în mod deosebit a „strămoşului cuminte”, Ştefan cel Mare, cale care nu este altceva decât CREDINŢĂ, ADEVĂR şi DREPTATE în duhul Evangheliei lui Hristos.

Exarh,

Arhim. VELNIC MELCHISEDEC,

stareţul Mănăstirii Putna

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: