– ediţia a III-a, Cajvana, 27 decembrie 2014 –
Sărbătorile de iarnă aduc cu ele miracolul Naşterii Domnului, a sfârşitului şi începutului de an. Omul întâmpină trecerea de la anul vechi la anul nou, începutul unei noi etape din viaţă cu bucurie şi speranţă. Acesta este momentul de a saluta cu bucurie venirea Anului Nou, de a-l întâmpina cu cântece şi jocuri, daruri şi urări exprimate prin tradiţii şi obiceiuri cunoscute: Colinde, Capra, Irozii, Căiuţii, Mascaţii, Ursul, Pluguşorul, Sorcova.
Devenit deja tradiţie, Primăria Cajvana, reprezentată de dl primar Gheorghe Tomăscu, în parteneriat cu Liceul Tehnologic Cajvana, reprezentat de dl director Robu Nicolae, respectiv directorul adjunct Ciotu Iulian, organizează, în a treia zi de Crăciun, Festivalul local de datini şi obiceiuri de iarnă „După datina străbună”.
Sâmbătă, 27 decembrie, localnicii şi alţi iubitori de folclor s-au adunat la Căminul Cultural din Cajvana pentru a urmări momentele deosebite pregătite de organizatori.
Această manifestare culturală are menirea să promoveze folclorul local, datinile şi obiceiurile satelor şi să transmită actualelor generaţii frumuseţea şi gingăşia costumelor populare, a măştilor tradiţionale şi a obiceiurilor locale.
Emoţionate şi totodată mândre, grupurile de elevi coordonaţi de cadre didactice – prof. înv. primar Tomuţ Cristina (clasa a IV-a B), prof. înv. primar Rotar Nicoleta (clasa I E), prof. înv. primar Mârza Rahila (clasa a III a C), prof. Ciubotaru Ovidiu, pr. prof. Apetrei George – au oferit spectatorilor colaje de colinde care au adus magia sărbătorilor de iarnă.
Îmbrăcate în costume speciale, elevele clasei I A, pregătite de înv. Minodora Dranca, au prezentat „Dansul Crăciuniţelor”, iar băieţii din aceeaşi clasă, „Dansul omului de zăpadă”. Sceneta „Dl Goe”, pregătită de dna prof. Robu Oana, a fost prezentată de elevii clasei a VII-a A, costumaţi adecvat.
Unele din obiceiurile care se mai păstrează în Cajvana sunt Căiuţii, Dansul Măştilor, Irozii, Capra. Acestea au fost puse în scenă de membrii Ansamblului „Stejărelul”, coordonaţi de dl director adjunct Ciotu Iulian.
Dansul Caprei, integrat armonios în cortegiul amplu al obiceiurilor legate de sărbătorilor de peste ani, se referă la moartea şi reînvierea naturii, în timp ce însoţitorii dansează şi mimează elementele relatate în scenariu. Des întâlnit la sărbătorile de iarnă, jocul mascat Căiuţii este legat de evocarea veşniciei tinereţii şi a puterii fertilităţii, simbolizate de animalele respective considerate sacre în mitologia populară.
Unul din obiceiurile care se mai păstrează este şi Dansul Măştilor. Acesta constituie un alt obicei popular foarte pitoresc, format din personaje care fac şotii şi ghiduşii, înviorând ambianţa sărbătorească, însoţind celelalte alaiuri mascate. Vechile datini româneşti te ajută, în fiecare an, „să simţi şi să trăieşti atmosfera plină de căldură şi veselie a sărbătorilor de iarnă. Nu ştii întotdeauna cu exactitate care este originea lor şi te gândeşti că, în fond, nu este aşa de important. Poţi gusta din plin şi le simţi mai aproape de suflet, dacă le cunoşti semnificaţia”.
Dansurile prezentate au impresionat prin splendoare şi eleganţă, tinerii fiind buni dansatori, manifestând prin joc dinamismul şi forţa vitală a tinereţii.
Din festival nu a lipsit nici Pluguşorul. Recitarea textului de către membrii în Consiliul Elevilor a fost însoţită de sunetul clopoţeilor, al buhaiului, de instrumentele muzicale, de pocnetul bicelor, care au amplificat atmosfera zgomotoasă în care s-a desfăşurat obiceiul.
Dacă organizatorii i-au răsplătit pe urători cu colăcei şi portocale, din partea spectatorilor artiştii au fost răsplătiţi cu aplauze. Prestaţia participanţilor a fost urmărită cu mare drag şi de localnicii care muncesc în străinătate, întorşi pe meleagurile natale să petreacă sărbătorile de iarnă alături de cei dragi.
Această manifestare a avut ca partener şi Şcoala de Arte şi Meserii Botoşana, reprezentată de dna director coordonator Leşan Floarea. Membrii micii orchestre a Şcolii din Botoşana au acompaniat alături de prof. Seserman Traian (la tobă) şi Ciobotaru Ovidiu (la clarinet) membrii Ansamblului „Stejărelul”.
„Prin organizarea şi desfăşurarea acestor evenimente încercăm să conservăm în mod natural, să îmbogăţim şi să trecem prin straturile mai multor religii, confesiuni, naţionalităţi aceste minuni care sunt tradiţiile şi obiceiurile de Anul Nou” a spus primarul oraşului Cajvana, Gheorghe Tomăscu. (Prof. înv. primar SESERMAN LIDIA LOREDANA)
Comentarii