Purtare de grijă

Ne-am făcut băiat mare! Avem 25 de ani şi, modeşti, am fi vrut să trecem sub tăcere semijubileul, pentru că în concertul general al minunilor întâmplate în epoca de după Revoluţie, ne-am asumat doar misiunea de a vedea, a cerceta, a scrie şi a lăsa pe seama cititorului concluziile. Ceea ce e aproape firesc într-o lume ca a noastră într-o asemenea măsură implicată în dezbaterea în public a tuturor problemelor. O lume-comentator. Căci talkshow a devenit cam totul în ţara aceasta.

Nu este o glumă amară şi nici măcar glumă. Nimic nu a evoluat probabil atât de repede şi de masiv în aceşti ani cât a evoluat conştiinţa publică. Cu siguranţă nu toate sensurile acestei evoluţii ne plac, dar nu ce ne place nouă trebuie să placă şi celorlalţi. Nevoia de a se exprima (în scris, până la urmă, căci şi pe display tot text citim, chiar dacă nu este scris cu pixul) este atât de acută, încât priviţi numai la diseminarea blogurilor şi veţi înţelege cât de uriaşă ne este deja tagma!

Dar chiar de acolo ne-a venit ideea de a scrie aceste rânduri, modestia fiindu-ne minată de numărul mare de urări adunate pe Facebook pe numele nostru. Avem deja 25 de ani de apariţie (şi încă două zile, în care ziarul apărut de Crăciunul anului 1989 se numea „Suceava”) şi unora li se par cam mulţi, dar celor care ne-au felicitat, nu. Ei ne-au urat „La mulţi ani!” şi vor fi mulţi, dacă ţara aceasta va preţui presa locală, creându-i condiţii să trăiască onest şi în demnitate. Aţi remarcat şi dv. că ni se poartă de grijă. Iar purtarea de grijă are şi sensul sănătos şi tonifiant pe care-l implică sinceritatea urării de „La mulţi ani!”