– note de lector –
În luna noiembrie 2014, la Editura George Tofan, Suceava, a apărut cartea „Publicistica, vol. I (Viaţa culturală în Bucovina)”, ediţie îngrijită de profesorii Gheorghe Giurcă, Gavril Irimescu şi Traian Duminică. Cum este şi firesc, volumul începe cu „Câteva precizări” în care profesorul cărturar Gheorghe Giurcă subliniază că acum Casa Corpului Didactic Suceava şi-a extins preocupările de la scrierile lui George Tofan privind învăţământul primar din Bucovina la lucrările din domeniul publicisticii. În acest volum sunt cuprinse studiile şi articolele privitoare la viaţa culturală din Bucovina. Textele integrale ale acestor studii şi articole au fost grupate de autori pe patru teme şi anume: Literatura, Presa, Teatru şi Muzica, iar în interiorul fiecărui subcapitol textele au fost ordonate cronologic.
Primul subcapitol, Literatura, începe cu un articol apărut în anul 1906, la Cernăuţi, în „Junimea Literară”, intitulat Alecsandri şi Bucovina, în care sunt redate actualele stări modeste de legături ale Bucovinei cu mişcarea literară română, comparativ cu trecutul care „se prezintă mult mai luminos”. George Tofan scrie direct: „Cei doi fruntaşi ai literaturii române, Alecsandri şi Eminescu, au întreţinut legături literare şi personale cu ţărişoara noastră” şi s-au interesat de Bucovina. Eminescu a păstrat o frumoasă amintire şi mult interes faţă de Bucovina fie şi numai prin poeziile La moartea lui Aron Pumnul, La Bucovina şi prin distinctul mesaj Ştefane, Măria Ta şi apoi participarea la Serbarea de la Putna. După anul 1848 din Moldova mai mulţi tineri revoluţionari, între care şi Alecsandri, au ajuns la Cernăuţi şi la casa lui Hurmuzachi de la Cernauca, dată de când datează legăturile poetului cu Bucovina şi colaborarea la „Bucovina” şi la „Foaia Societăţii”. Dar odată cu oprirea apariţiei ziarului „Bucovina” s-au întrerupt legăturile lui Alecsandri cu publicul bucovinean, dar apare revista „Foaia Societăţii” în care Alecsandri publică poezia „Bucovina”: „Dulce Bucovină/Veselă grădină…”. În această revistă a publicat poezii, comedii, operete, dar şi teatru, lucrări preluate şi prezentate publicului de trupa de teatru Fany Tardini (începând din anul 1864). Curentul purismului întemeiat de Aron Pumnul a fost combătut foarte activ de Alecsandri (folosind drept exemple cuvinte precum impresiune, confusiune, variaciune, onoare şi alte ţiuni şi ciuni).
Un interesant articol este intitulat „Ion Creangă, Cu ocazia aniversării a 15 ani de la moartea sa” în care George Tofan evocă personalitatea şi opera literară a humuleşteanului care cuprinde basme, anecdote şi amintirile. „Titlul de glorie al lui Creangă sunt amintirile, în care ne-a dat cea mai bună proză românească” şi tot aici este evocată prietenia dintre Ion Creangă şi Mihai Eminescu, „prietenie bazată pe o înrudire sufletească” şi în primul rând pe dragostea lor faţă de „poporul din care se trăgeau”. Sunt cuprinse şi alte studii şi articole privindu-i pe Mihai Teliman, autorul volumului Foiletoane, Mihail Sadoveanu, Dimitrie D. Anghel, Ştefan O. Iosif, Emil Gârleanu, Natalia Iosif, Cincinat Pavelescu, Ion Minulescu, Dinu Ramură ş.a.
Următorul subcapitol cuprinde studii şi articole privind presa vremii, începând cu „Viaţa Românească”, revistă importantă în Bucovina, urmată de „Gazeta Bucovinei”, condusă de avocat Constantin Onciul. În acest ziar este evidenţiată activitatea familiei Hurmuzachi: Eudoxiu Hurmuzachi, un fruntaş politic al vremii, Alecu Hurmuzachi, deputat în dieta provincială, şi Constantin Hurmuzachi, om de ştiinţă şi scriitor politic. În jurul acestei familii s-a închegat la 1848 tânăra mişcare naţională, cu urmări favorabile faţă de „poporul român bucovinean”. Putem evoca şi „Revista Politică”, care a grupat personalităţi precum T.V. Ştefanelli, Ştefan Ştefureac, S. Fl. Marian, Constantin Cosovici ş.a. Mai sunt prezentate ziarul „Patria”, condus de Valeriu Branişte, ziarul „Timpul” şi ziarul „Deşteptarea” ş.a. La subcapitolul Teatrul sunt evocate activitatea „Armoniei” din Cernăuţi şi „Ciprian Porumbescu” din Suceava, societăţi de teatru bucovinene. Sunt apoi prezentate date prind scrierile pentru teatru, dar şi notiţe biografice privindu-i pe Ion Petrescu, Petre Liciu, G. Constantinescu, Casimir Belcot, Crist. Duţulescu ş.a. Extindere are, cum este firesc, activitatea în Bucovina a trupei Petre Liciu. În ultimul subcapitol, Muzica, sunt prezentaţi cei doi mari compozitori Ciprian Porumbescu şi Tudor cav. de Flondor. Într-un articol este evocată arestarea Comitetului Arboroasa, moment cutremurător pentru tinerii români şi în care George Tofan scrie: „Cu ocazia aniversării tăierii capului domnitorului Grigore Ghica, pe când în Cernăuţi se aranjau serbări cu caracter anti-românesc, comitetul Arboroasei trimise comitetului festiv din Iaşi o telegramă în care se afla şi faimosul cuvânt detrunchiat. Comitetul a fost arestat şi s-a făcut proces de trădare. După zece săptămâni de arest preventiv la un loc cu criminalii de rând, s-a judecat procesul, cel mai senzaţional proces ce s-a văzut în paşnica şi răbdătoarea Bucovină”.
Acest volum are adunate studii şi articole semnate de George Tofan, articole care tratează probleme de literatură şi artă deosebit de importante pentru cultura română, toate prezentate cursiv, adecvat şi atractiv pentru cititori. Studiile şi articolele cuprind foarte multe date despre oameni, fapte şi evenimente din istoria şi cultura Bucovinei. M-a impresionat şi iconografia, în sensul dimensiunii portretelor, a clarităţii imaginii , începând cu Vasile Alecsandri şi terminând cu Aristizza Romanescu. Sub-solurile oferă explicaţiile necesare, iar ordinea şi cursivitatea textelor este o reală înlesnire. Sunt însă şi unele cuvinte comasate, schimbându-li-se sensul, semne diacritice absente ş.a. dovada unei corecturi mai grăbite.
Autorii care s-au îngrijit de apariţia cărţii – Gheorghe Giurcă, Gavril Irimescu şi Traian Duminică – merită pe deplin recunoştinţa noastră, mai cu seamă că ne promit continuarea cu alte lucrări semnate de acelaşi George Tofan.
Comentarii