„Vestea acordării titlului de cetăţean de onoare mi-a provocat o stare de confort afectiv ridicat şi pentru care exprim domnilor consilieri locali mulţumiri şi gratitudine. Dna prof. Carmen Andronachi, directoarea Colegiului Naţional «Eudoxiu Hurmuzachi» şi preşedinta Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina, s-a adresat Primăriei şi Consiliului Local al municipiului Rădăuţi pentru promovarea unei iniţiative pentru a mi se acorda titlul de cetăţean de onoare. De aici, de la fosta noastră elevă, au pornit toate demersurile. Motivarea scrisă a acestui demers, realizată de dl av. consilier Traian Andronachi şi prof. Mihai Reman, m-a orientat spre convingerea oportunităţii acestei iniţiative. Numelui şi calităţii mele de cetăţean al municipiului li s-au adăugat şi atributul «de onoare», rezultând sintagma «cetăţean de onoare al municipiului Rădăuţi». Trebuie să mărturisesc că în activitatea mea, de-a lungul anilor, fie ca cetăţean al oraşului, om al şcolii – învăţător, profesor, director, inspector şcolar –, consilier, deputat, membru al Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina, autor de studii, articole şi cărţi, am fost ajutat şi am conlucrat cu mulţi, foarte mulţi concetăţeni, părinţi, elevi, studenţi, profesori şi membri ai Academiei Române cărora le exprim mulţumiri şi deplin respect” a declarat prof. Petru Bejinariu.
Întrebat care sunt în opinia domniei sale argumentele care stau la baza acestei hotărâri, dl Petru Bejinariu a mai spus: ,,Bănuiesc că o astfel de decizie a avut la bază aspecte cunoscute din activitatea mea profesională, culturală şi politică, activitate eşalonată pe o perioadă îndelungată în municipiul Rădăuţi şi, în general, în judeţul Suceava. Profesor şi director la Colegiul Tehnic Rădăuţi (1968-1982), profesor şi director la Colegiul Naţional «Eudoxiu Hurmuzachi» (1982-1997), inspector şcolar şi şef al Secţiei raionale de învăţământ Rădăuţi – sunt responsabilităţi în care am conlucrat cu elevii şi părinţii acestora, cu toţi profesorii şi cu personalul auxiliar şi nedidactic, cu autorităţile administraţiei publice locale. În viaţa culturală am avut mai multe responsabilităţi, între care distinctă şi de valoare a fost conducerea cursurilor de vară ale Universităţii Populare «Ion Nistor», în cele 22 de ediţii, adică timp de 22 de ani. Cursurile de vară sunt organizate în ediţii anuale în cele şapte zile consecutive, deci în şase-şapte secţiuni şi cu forme de activitate specifice: prelegeri, conferinţe, comunicări, lansări de carte sau reviste, excursii de documentare, aplicaţii etc. La fiecare secţiune au participat 4-5 personalităţi: membri ai Academiei Române şi cercetători de la Institutul Bucovina Rădăuţi, profesori universitari de la Iaşi, Bucureşti, Suceava, Cernăuţi, Timişoara, Bălţi, Chişinău, profesori de la licee şi şcolile gimnaziale, alţi oameni de cultură de la alte instituţii. Am fost un beneficiar prin această colaborare cu astfel de oameni de ştiinţă şi cultură şi acum sunt onorat să menţionez nume precum acad. Vladimir Trebici, acad. Radu Grigorovici, acad. Liviu Ionesi, acad. Dimitrie Vatamaniuc, acad. Alexandrina Cernov, acad. Gheorghe Platon, acad. Alexandru Zub, prof. univ. dr. Mihai Iacobescu, prof. dr. Gabriel Cărăbuş, ec. dr. Radu Economu, prof. univ. dr. Ştefan Purici, prof. dr. Marian Olaru, prof. Carmen Andronachi, prof. Luca Bejenaru ş.a. În toată această perioadă de 22 de ani nu s-a alocat niciun leu de la buget pentru organizarea şi desfăşurarea acestor cursuri populare. Universitatea Populară «Ion Nistor» a Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina îşi continuă activitatea acum cu alţi manageri culturali şi tot cu valoare şi audienţă publică”.
Profesorul Petru Bejinariu şi-a mai amintit şi despre activitatea desfăşurată în Parlamentul României. ,,O parte din concetăţeni şi respectiv din consilieri cunosc şi aspecte din activitatea mea de parlamentar: 173 amendamente proprii, susţinerea sau combaterea altor amendamente în comisia de specialitate, în Camera Deputaţilor şi în Parlamentul României; 15 iniţiative legislative; 73 de declaraţii politice; 151 de întrebări şi interpelări adresate primului ministru, miniştrilor şi instituţiilor centrale ale statului etc. În calitate de deputat de Suceava, am iniţiat şi sprijinit activităţi culturale la care participau deputaţi şi personalul tehnic din Camera Deputaţilor, interesaţi de istorie şi cultură, mai cu seamă de istoria şi cultura Bucovinei. Aceste activităţi constau în introducerea unor teme de cultură în declaraţiile politice cuprinse în programul fiecărei zile de marţi dimineaţa, lansări de carte sau de reviste, întâlniri cu personalităţi din domeniul culturii etc. Bunăoară, în declaraţiile mele politice am prezentat teme precum: «Un mare cărturar patriot – Eudoxiu Hurmuzachi», «Ion Nistor – istoricul ideii şi unităţii naţionale», «Folcloristul Simion Florea Marian», «Bucovina care ne doare – trei argumente şi o concluzie», «Academicianul Radu Grigorovici» ş.a. Şi deputaţii şi reprezentanţii presei au apreciat acest demers despre care s-a scris şi în diverse publicaţii. Cuvinte de apreciere a avut şi Ion Raţiu. La fiecare apariţie a ziarului fondat de domnia sa, «Cotidianul», îmi aducea câte un exemplar dimineaţa în sala de şedinţe a Camerei Deputaţilor, iar atunci când nu mă găsea cu privirea întreba: «Unde-i bucovineanul?». Ulterior, la Camera Deputaţilor, s-a înfiinţat şi Clubul Ion Raţiu, unde am participat la diverse manifestări culturale. Astăzi declaraţii politice cu teme de istorie şi cultură, cu atât mai puţin din istoria şi cultura Bucovinei, nu se mai fac, ordinea de zi a Parlamentului fiind încărcată cu alte teme mai importante şi de actualitate, după cum ni se spune…”.
Se cuvine reamintit că profesorul Petru Bejinariu este şi autorul unor cărţi importante pentru Bucovina şi în special pentru Bucovina istorică.
Comentarii