„Adevărul științific este temelia construcției tuturor statelor democratice“

Interviu cu academicianul GHEORGHE DUCA, președintele Academiei de Științe a Republicii Moldova

 

Președintele Academiei de Științe a Republicii Moldova este una dintre personalitățile marcante ale științei în spațiul dintre Nistru și Prut. Este născut în satul Copăceni, sat în care a văzut lumina zilei și poetul Adrian Păunescu. Legătura de identitate și de suflet românesc dintre cei doi s-a concretizat după decenii de viață într-o nobilă și prețioasă prietenie. Academicianul Gheorghe Duca ar fi fost nefiresc să nu aibă și dușmani, dușmanii săi sunt stârniți de invidie și de un egoism care nu cunoaște margini. Recent, s-au găsit unii care să inventeze diferite „hoții și mânării economice” fără nici o acoperire în realitate. Gheorghe Duca a depus jurământ față de limba română, față de cultura românească și mereu a găsit de cuviință să adune în jurul său oameni de o înaltă ținută intelectuală și morală, cum ar fi academicianul Mihai Cimpoi. Trebuie menționat faptul că președintele Academiei de Științe este întru totul de partea ideii de integrare a Republicii Moldova în UE. – Ce a însemnat sărbătorirea a 25 de ani a limbii române pentru populația și oamenii de știință din Republica Moldova? – Anul acesta s-au împlinit 20 de ani de la expunerea indubitabilă, univocă și fără drept de apel a comunității științifice privind denumirea corectă a limbii de stat a Republicii Moldova și 25 de ani de la revenirea la grafia firească a limbii, la alfabetul latin. În acest răstimp, înaintașii noștri, personalități marcante, oameni de știință, cultură și creație, nu în ultimul rând prieteni de spirit și de idei, ne-au părăsit, lăsând în urmă amintirea, testamentul, dar și mesajul de speranță și cunoaștere a limbii române. În memoria marilor dispăruți precum Grigore Vieru, Adrian Păunescu, Dumitru Matcovski, Eugen Coșeriu, Nicolae Corlățeanu, Silviu Berejan, Valentin Mândecanu, Eugeniu Grebenicov, Leonida Lari, Ion Dumeniuc, Ion Vatamanu, Lidia Istrate și a tuturor celor care nu mai sunt printre noi, trebuie să le păstrăm vie opera. Să dăm acestor nume ceea ce ei ne-au dat. – Ce puteți să ne spuneți despre activitatea științifică a Academiei? – Pe parcursul anilor, activitatea științifică a Academiei a produs multe realizări. De la tribuna academiei au fost rostite și confirmate multiple adevăruri științifice care, în virtutea circumstanțelor, obiective și subiective, au fost acceptate, contestate sau date uitării. Un singur adevăr rămâne a fi întreg – cel care în primă instanță a fost votat unanim, de cei 11 membri ai Prezidiului Academiei de Știință a Moldovei și, ulterior, confirmat de către corpul academic prin Declarația Adunării Generale a Academiei: „Denumirea corectă a limbii de stat este limba română”. Consecvența cu care a fost promovată această decizie a lăsat o amprentă asupra Forului academic și membrilor săi. Uneori, această amprentă, din ingerință politică sau socială, a umbrit realizările mai multor oameni de știință. Încurajați de aceste evenimente am asistat cu regret la crearea de către pseudo-savanți a pseudo-științei, pe care nu o putem accepta și o combatem prin promovarea adevărului științific, cel afirmat atât de Academie, cât și de înaintașii noștri. – Ce ecou au avut aceste decizii în viața de zi cu zi a locuitorilor Republicii Moldova? – Ecoul acestei decizii este simțit astăzi și nu rezidă doar din rolul Academiei, cel de for științific suprem și de consultant al autorităților publice, ci vine și din verticalitatea pe care o au unii savanți, precum și din datoria de a duce până la capăt cele începute în 1989. Exemplificând cele expuse aș vrea să reamintesc că, prin punerea în valoare a afinității latine și a limbii române, comunitatea științifică a contribuit direct la obiectivul prioritar al statului nostru, cel de revenire în spațiul marii familii europene. În primul rând am fost fruntași în procesul de integrare în spațiul științific european. Am reușit să semnăm, alături de statele din Balcanii de Vest, Acordul de Asociere la Programul European pentru Cercetare-Inovare, „Orizont 2020”. Prin această acțiune, comunitatea științifică s-a plasat în spațiul european de cercetare, acolo unde limba română este la ea acasă, alături de celelalte 23 limbi oficiale ale Uniunii Europene. – În ce stadiu vă aflați în ceea ce privește edificarea monumentului limbii române? – În premieră, am lansat Concursul Internațional pentru Edificarea Monumentului Limbii Române, la care au fost recepționate proiecte de la oamenii de creație din România, Canada și Republica Moldova. Monumentul Limbii Române, în formă de carte deschisă în plan circular, este opera sculptorilor români Vlad Basarab și Andrei Ciubotaru, câștigătorii concursului. Proiectul conține 20 de plăci de cupru în formă de file, pe care vor fi gravate fragmente din literatura română. Sperăm că autoritățile vor accepta ca opera să fie edificată. – Ce puteți să ne spuneți despre Acordul de Asociere a Republicii Moldova cu Uniunea Europeană? – Trebuie să menționez aici faptul că finalitatea logică a Declarației Adunării Generale a Academiei de Științe a Moldovei privind statutul limbii române adoptată acum 20 de ani s-a regăsit în fundamentarea hotărârii Curții Constituționale privind limba de stat a Republicii Moldova. O hotărâre care a pus în valoare un adevăr științific. Și aici vreau să mai remarc că la 27 iunie 2014, în fața întregii Comunități Europene, prim-ministrul Republicii Moldova a semnat Acordul de Asociere a Republicii Moldova cu Uniunea Europeană, iar în discursul său, a anunțat că va vorbi în limba oficială a țării sale și într-o limbă oficială a Uniunii Europene „în limba română!”. – „O spun să mă audă și plin de floare pomul./ Și din mormânt voi spune mulțimii adevărul”. Aceste cuvinte au fost spuse de Grigore Vieru. Dumneavoastră, ca președinte al Academiei de Științe și cel care ați semnat titlul de academician lui Grigore Vieru și, ca membru de onoare, al poetului Adrian Păunescu, ce puteți să ne spuneți despre acești doi mari poeți ai neamului românesc? – Îndrumându-mă de expresia gândirii membrului Academiei de Științe a Moldovei, Grigore Vieru, adevărul științific este temelia construcției tuturor statelor democratice prospere, bazate pe cunoaștere. Și, pentru a consolida acest deziderat în Republica Moldova, vin cu propunerea ca întreg corpul academic să-și asume răspunderea pentru elaborarea și promovarea actelor normative ce vizează reabilitarea Comisiei Naționale pentru funcționarea limbilor și ca documentele în original: Declarația Adunării Generale a Academiei de Științe din 28 februarie 1996, hotărârea Prezidiului Academiei de Științe a Moldovei din 9 septembrie 1994, precum și opinia specialiștilor-filologi să fie transmisă și să constituie o expoziție permanentă la Muzeul Național de Istorie al Moldovei. Vreau să adaug aici numele celor doi mari poeți români care, pe timpul vieții lor, au slujit cu devotament și eroism cauza limbii române, istoria poporului român dintre Prut și Nistru. Atât Grigore Vieru, cât și Adrian Păunescu, pentru întreaga suflare dintre Prut și Nistru, au mai însemnat redeșteptarea ființei naționale și trezirea conștiinței la începutul anilor când se simțea descătușarea față de imperiul sovietic și de limbă rusă. Interviu realizat de MIHAI SULTANA VICOL