Un volum care „atrage atenția prin sinceritate“

 

Profesoara Saveta Vărăreanu și-a lansat, ieri, cartea „Suflet de orfan”. După titlu, s-ar putea crede că atmosfera evenimentului de la Biblioteca Bucovinei a fost tristă, însă autoarea a arătat veselie chiar înainte de începere: „Scuze, la noi în familie se râde foarte mult”, a spus ea. Pe parcursul prezentărilor, însă, când invitații au citit din volum fragmente despre întâmplări deloc fericite, lacrimile i s-au prelins pe obraz, discret. Lansarea a fost dedicată Zilei Mondiale a Educației din 5 octombrie, marcată de invitații autoarei și de elevii de la Colegiul Tehnic „Petru Mușat” prezenți în sală. „Mă bucur că la 20 de ani de la absolvirea liceului fosta mea profesoară de limba română, care se mutase cu serviciul de la Onești la Fălticeni, își începea activitatea la Grupul Școlar Nr. 1 din Fălticeni, actualul Colegiu „Mihai Băcescu”, cu o primă generație din care făceam parte și eu. Îi mulțumesc pentru modul în care a știut să pună bățul pe noi, la figurat vorbind; de apreciat e că severitatea însemna ceva pentru elevi, pe-atunci”, a declarat gazda evenimentului, directorul Bibliotecii Bucovinei, Gabriel Cărăbuș. El a mai spus că volumul oferă învățăminte pentru elevi întrucât descrie și cum se făcea școală în alte vremuri: „Unele întâmplări sunt cu multe învățăminte pe care le pot trage copiii de azi care, datorită părinților și societății, pot să urmeze o școală, o facultate, să aibă o șansă în viață și să constate că pe vremea părinților sau bunicilor lucrurile nu erau așa facile”. Cadru didactic timp de mai bine de 30 de ani, Saveta Vărăreanu și-a dedicat ultimii 5 ani scriiturii, oprindu-se în volumul său asupra copilăriei nefericite – orfană fiind de ambii părinți, uciși de tifos –, asupra adolescenței, studenției și carierei sale, împletind, deopotrivă, rânduri triste cu unele pline de umor. În volumul care „atrage atenția prin sinceritate”, „ea își descrie propriile emoții și trăiri”’, folosind „un limbaj simplu, direct, fără zorzoane stilistice”, ceea ce „conferă autenticitate scriiturii”, a spus scriitorul Ovidiu Vintilă în prezentarea sa. El a explicat auditoriului că volumul de față „are rolul de a exorciza durerea și neîmplinirile care i-au săpat răni în suflet”, dar în pofida celor trăite „umanitatea caracterizează aceste pagini, în care Saveta devine o justițiară, o moralizatoare”. „Te iubesc viață, așa cum ai fost” Vorbind despre cartea care surprinde și aspecte ale vieții din timpurile afectate de război, preotul Gabriel Herea, de la Biserica Pătrăuți, a precizat că autoarea a reliefat viața rurală a țăranilor din județul Suceava de după război, viața profesorilor români din perioada industrializării și realitatea din cancelaria românească, aspecte care-i conferă calitatea de carte document. „Cartea surprinde, în mod personal, drumul spre catedră al unui copil orfan dintr-un sat din județul Suceava, provenit dintr-o familie fără studii și puțin cunoscătoare a limbii române și felul în care acest copil a reușit să dăruiască ceea ce a primit de la semenii săi”. Pe parcursul lansării, fragmentele citite fie de vorbitori, fie de autoare au creat în sală o atmosferă deschisă, sinceră, interactivă. La final, în cuvântul său, autoarea a sfătuit elevii prezenți în sală să învețe din tot ceea ce li se întâmplă: „Copii, niciodată nu e prea târziu, dacă ați avut ezitări, dacă nu v-a plăcut o disciplină la școală, un profesor, închideți ochii, mergeți mai departe și citiți, tot ce învățați la școală vă ajută. Învățați din absolut orice”. Apoi s-a oprit asupra finalului cărții sale, a citit mesajul prin care a mulțumit din suflet tuturor „celor cu care am respirat același aer”, declarându-și iubirea față de toți cei dragi și încheind optimist: „Te iubesc viață, așa cum ai fost”.