„Drumul lemnului“ și „Târgul lăptarilor“

Duminică, 5 octombrie, la Câmpulung Moldovenesc s-au desfășurat cea de a XIV-a ediție a „Târgului lăptarilor”, și a patra ediție a „Drumului lemnului”, manifestări organizate de Primăria și Consiliul Local Câmpulung Moldovenesc, asociațiile crescătorilor de animale „Piatra Șoimului” și „Noua Fermă”, în parteneriat cu Consiliul Județean Suceava.

 

Alături de câmpulungeni și oficialitățile locale, au fost parlamentarii Alexandru Băișanu, Nicolai Bereanu, Cezar Cioată, Gheorghe Flutur, prefectul Florin Sinescu, președintele Consiliului Județean Cătălin Nechifor și vicepreședintele Ilie Niță, numeroși primari și consilieri locali din comunele învecinate. Produse din belșug comercializate la prețurile practicate în piețe Au fost expuse o gamă variată de produse lactate, produse și preparate din carne ale procesatorilor din zona Câmpulung, cobze cu păstrăv și păstrăv afumat, dulciuri și produse de panificație, diverse soiuri de vinuri, țuică, palincă de prune și numeroase băuturi din fructe de pădure, miere de albine, siropuri și dulcețuri naturale (produse la Coșna), plante medicinale, fructe și legume proaspete, la preț de producător. Față de anii anteriori, au lipsit degustările gratuite pentru public, singura excepție fiind a Asociației „Brădetul” din Horodnic de Sus, care a oferit gratuit spre degustare preparate din carne, caș, cozonac de casă și miel cu smântână și mămăliguță. Președinta asociației, Maria Luța, ne-a spus că a fost invitată la această manifestare de IPI Bucovina și prof. Ioan Ițco, fondatorului revistei „Dulce Bucovină”, pentru a prezenta publicului obiceiurile și tradiția în prelucrarea laptelui. „Când vii în vizită, vii cu daruri, iar darul nostru pentru câmpulungeni sunt aceste produse”, a precizat Maria Luța. Cei care nu au mai prins din bucatele pregătite de gospodarii din Horodnic au fost nevoiți să scoată din buzunar 10 lei pentru o porție de balmuș sau de miel cu smântână, 18-20 de lei pentru un kilogram de brânză frământată, kilogramul de urdă dulce a fost de 15 lei, cașul din lapte de vacă și cașul de oi dospit s-au vândut cu 20 de lei kilogramul, iar cașcavalul s-a vândut cu 25-30 de lei kilogramul. Tot 30 de lei a costat și kilogramul de unt, plăcintele cu brânză s-au vândut cu 2,5 lei bucata, telemeaua din lapte de vacă a costat 14 lei kilogramul, prețuri care i-au determinat pe mulți să renunțe la cumpărături, pentru că au fost asemănătoare cu cele practicate pe piață, „singurele diferențe fiind la calitate”, cum au spus cumpărătorii. Nu același lucru se poate spune și despre comercianții de licori bahice și must, care au „avut un preț normal pentru un târg”, și comercianții de mere, care au practicat un preț între 1,5 și 2,5 lei, în funcție de soi și cantitatea vândută. La târgul lăptarilor au lipsit animalele Pentru prima oară în cei 14 ani de când la Câmpulung Moldovenesc se organizează „Târgului Lăptarilor”, au lipsit tocmai animalele. Copiii, dar și cei mai în vârstă au căutat în zadar standurile cu cele mai frumoase exemplare de vaci, oi, capre și cai pe care le dețin gospodarii din zonă, fiind văduviți și de parada cailor și expoziția câinilor ciobănești. Conform primarului municipiului Câmpulung Moldovenesc, Mihăiță Negură, măsura a fost impusă organizatorilor după ce în comuna Ostra a apărut o suspiciune de îmbolnăvire cu boala limbii albastre. Din cauza pericolului de transmitere a bolii limbii albastre, niciun animal nu poate fi expus sau comercializat în piețe și târguri pentru a se evita transmiterea bolii. „Este o manifestare specifică muntelui, desfășurată anul acesta cu un mare regret. Pentru că nu am putut să avem o expoziție de animale cum am avut și în anii trecuți, în zonă existând suspiciunea apariției unui focar al bolii limbii albastre la bovine, iar legislația nu ne permite ca să aducem animale la asemenea manifestări”, ne-a declarat primarul Mihăiță Negură. La rândul său, prefectul Florin Sinescu a precizat că nu este niciun motiv de îngrijorare cu suspiciunea apariției acestei boli la Ostra și a mulțumit organizatorilor pentru că au adus în fața câmpulungenilor, și nu numai, adevăratele comori ale muntelui, invitându-i pe cei prezenți la această manifestare să vadă ce iese „din mâinile acestor meșteri adevărați care însuflețesc lemnul și îi dau valoare atât sentimentală, cât și materială. A doua activitate importantă o reprezintă zootehnia. Acestea sunt adevăratele comori ale muntelui pe care numai oamenii gospodari le pot prețui și aceștia sunt câmpulungenii”. Cătălin Nechifor a ținut să scoată în evidență că acolo unde sunt gospodari și lucrurile sunt frumoase, iar acest festival a reușit să adune pe două dimensiuni, lapte și lemn, ceea ce înseamnă zona de munte, ceea ce înseamnă tradiția noastră. Fermierii țin foarte mult la relația cu autoritățile Inginerul Cornel Costeliuc, președintele Asociației Crescătorilor de Taurine „Noua Fermă”, asociație înființată în 2003 și care numără peste 2.000 de membri activi în Bazinul Dornelor și zona Câmpulung Moldovenesc, a precizat că fermierii țin foarte mult la relația gospodar – autoritate publică locală și județeană, Parlament, pentru că „suntem toți legați unii de alții, pentru că economia județului Suceava este motorul principal în care motorul principal este zootehnia. Oamenii politici trebuie să fie alături de noi și să nu ne uite, zona de munte fiind foarte importantă pentru noi, dar și pentru dumneavoastră. Nu doar crescătorul de animale este un factor important, important este și procesatorul, dar și consumatorul. Este pentru a doua oară când organizăm acest festival împreună cu autoritățile locale și nu am fi reușit fără ajutorul gospodarilor individuali, fermierilor din toate asociațiile, care au depus un efort substanțial pentru a da o notă deosebită acestui festival al lăptarilor”. Festivalul „Drumul Lemnului” Cei mai cunoscuți meșteri în prelucrarea lemnului, din zona Câmpulung, au participat la ediția din acest an a Festivalului „Drumul Lemnului”, printre obiectele expuse numărându-se sculpturi, obiecte din lemn folosite în stâne, linguri, adăpători cioplite din bușteni întregi, căruțe realizate din lemn. Un îndrăgostit de munte și un maestru în arta lemnului, Ion Maftei, a adus în atenția vizitatorului câteva sculpturi realizate în acest an, artistul câmpulungean lucrând într-o manieră aparte față de alți sculptori. „Sunt viziuni ale mele asupra vieții, asupra condiției umane. Una dintre ele este «Inelul mobius», un obiect care, deși este tridimensional, are o singură suprafață și o singură muchie. Ca să fii artist creator trebuie să ai cunoștințe multiple. Vechii poeți trebuiau să aibă o liră și o muză care să le cânte ca să poată să se inspire și așa a apărut lucrarea «Inspirație». După aceea «Fusul», o torcătoare care creează o mișcare circulară în jurul ei, «Melancolie», o fată mai tristă, mai gânditoare, și o «Contradicție», două elemente care până la urmă se împacă și formează o structură echilibrată. Nu este greu să lucrezi nici în lemn și nici în piatră, dacă știi ce ai de făcut, restul este foarte simplu, vorba bătrânului Michelangelo, «dai jos tot ceea ce este în plus». E la fel de simplu ca în pictură, iei culoarea care trebuie și o pui în locul care trebuie”, ne-a spus sculptorul Ion Maftei. Obiectele din lemn făcute manual au suflet din sufletul meșterului Vasile Alboi, răzeș din Câmpulung Moldovenesc, a participat cu un sfert din piesele de artă tradițională utile în gospodărie, cele mai căutate fiind budăcile pentru prepararea laptelui. Pe lângă acestea, meșterul lemnar și-a adus și sculele cu care lucrează, multe dintre ele moștenite de la străbuni și chiar a realizat și mici demonstrații. „Am expus o parte din uneltele cu care se lucrează în dogărie. Lemnul folosit pentru a confecționa diverse obiecte este molidul. (…) Drumul lemnului din pădure și până ajunge material lemnos ca să faci un obiect sau să ridici o casă presupune multe faze de lucru și este foarte greu. Acum se lucrează mecanizat, dar casele lucrate din bârne prelucrate manual au viață, obiectele făcute manual au suflet din sufletul meșterului. Păcat că acum se pierd casele încheiate în patru table în coadă de rândunică, ele fiind înlocuite de vile”, ne-a spus meșterul Alboi. Gavril Crăciunescu a venit cu carul de lemn pe stadionul din Câmpulung. Nu pentru că nu ar fi avut alt mijloc de transport, ci pentru că este cel mai renumit meșter care mai face care din lemn. Meșteșugul la învățat de la tatăl său. „Sunt singurul meșter de care din Câmpulung. Este cerință pe piață pentru care de lemn, mulți le cumpără în scop ornamental. După cerințe, carele sunt funcționale, sunt și care cu jug pentru boi”, ne-a spus meșterul. Pe lângă micile stâne, atelierele meșterilor lemnari, teascul cu must, expozițiile cu obiecte de lemn, ceramică, costume populare și obiecte de artizanat cei sosiți duminică la Câmpulung Moldovenesc au putut asista la un program susținut de ansamblurile folclorice din Câmpulung, Sadova, Pojorâta, Vama, Frumosu, Fundu Moldovei, Moldovița, Horodnic de Sus și cunoscuții soliști de muzică populară Cornelia Ștefan, Nicoleta Hafiuc și Marius Zgâianu.