Gestionarea materialelor pentru reconstrucția caselor afectate de inundațiile din 2008 în vizorul Corpului de control al MAI

Până vineri, Corpul de control al MAI face verificări la Suceava privind modul în care au fost gestionate materialele alocate pentru reconstrucția caselor după inundațiile din vara anului 2008. Potrivit prefectului de Suceava, Florin Sinescu, verificările vizează în special cele 160 de tone de ciment care nu s-au utilizat și s-au degradat. Reprezentantul Guvernului în teritoriu a precizat că urmează să fie găsită și o soluție pentru descărcarea de gestiune pentru cantitatea de ciment degradată, în acte aceasta figurând ca aparținând ANL. Sinescu a explicat că, potrivit HG 801/2008, materialele de construcții care au fost alocate pentru reconstrucția caselor afectate de inundațiile din vara anului 2008 trebuiau să fie duse franco-destinație, dar că în județ s-au creat trei depozite zonale, pentru că local nu exista capacitatea tehnică pentru manipulare a acestora.

 

Sinescu a mai spus că o parte din materialele respective nu au fost preluate de primării, ci la custode, menționând că, dacă erau preluate de autoritățile locale, cele nefolosite ar fi trebuit restituite prin grija primarilor. În luna ianuarie 2013 Inspectoratul General al Poliției de Frontieră atrăgea atenția autorităților sucevene că, după inundațiile din 2008, la sediul Poliției de Frontieră Rădăuți a fost depozitată o cantitate de 160.500 kg de ciment, care s-a degradat și afectează spațiile instituției. În aceste condiții, Consiliul Județean Suceava a înființat o comisie de anchetă care a stabilit că cimentul respectiv aparține ANL, nu Prefecturii sau CJ Suceava. Șeful comisiei de anchetă, vicepreședintele CJ Suceava Ilie Niță, a arătat că cele 160,5 tone de ciment care au rămas depozitate la sediul Poliției de Frontieră din Rădăuți nu au mai fost ridicate de primarii din comunele Arbore (138 de tone), Bălcăuți (7,5 tone) și Cacica (15 tone), întrucât casele afectate nu au mai fost refăcute. „Cimentul a rămas în custodie acolo. E degradat și pietrificat” a spus Niță. Președintele Consiliului Județean Suceava, Cătălin Nechifor, a afirmat la acea dată că autoritățile sucevene au luat legătura cu firme specializate care ar putea folosi cimentul respectiv pentru reprocesare și refolosire. Deputatul Alexandru Băișanu, care era prefect când s-au produs inundațiile din 2008, a explicat anul trecut că, în 2008, Prefectura Suceava a făcut doar demersurile ca aceste materiale să ajungă la familiile afectate de inundații, dar că unii primari nu s-au preocupat să preia aceste cantități. El a arătat că în 2008 trei primari din județul Suceava, imediat după inundații, au arătat că au de reconstruit o mulțime de case, au primit aceste materiale, dar că nu le-au mai folosit. „Au primit aceste materiale, le-au fost aduse sub nas, numai că domniile lor nu le-au mai ridicat” a spus Băișanu. El a explicat că Primăria Arbore nu a ridicat 138 de tone de ciment pentru că primarul de atunci, Ionel Hrâncescu, membru PDL, nu a mai vrut să ridice casele pentru că beneficiarii erau romi. „El ar putea fi acuzat nu doar de distrugerea bunurilor, cât și de rasism” a spus Băișanu. Liderul PNL Suceava a mai arătat că 7,5 tone de ciment nu au fost ridicate de primarul PSD Vasile Ursachi din comuna Bălcăuți, iar alte 15 tone de ciment nu au fost preluate de primarul PDL al comunei Cacica. „Îi fac vinovați pe acești oameni de incompetență, de rea-voință și de subminarea, până la urmă, a intereselor oamenilor pe care îi reprezentau în acel moment” a afirmat Băișanu. El a mai spus că toți prefecții care i-au urmat în funcție au făcut toate demersurile pentru ca aceste materiale să fie ridicate de la sediul Poliției de Frontieră din Rădăuți. Peste 7000 de gospodării din județul Suceava au fost afectate de inundațiile din 2008, iar 200 de case distruse de ape au fost reconstruite, alte câteva mii fiind reparate. Materialele de construcții au fost alocate de Guvern.