73 de ani de la genocidul de la Fântâna Albă

În urmă cu 73 de ani, în localitatea Fântâna Albă, în locul numit Varnița, din regiunea Cernăuți, în ziua de 1 aprilie 1941, mitralierele sovietice ale criminalului de Beria au omorât 3.000 de români. Ei au fost uciși pentru că erau români, pentru că au ales libertatea, pentru că au ales să plece în țara care le-a fost România. Deși autoritățile comuniste sovietice le-au spus românilor că pot să treacă granița în România, spusele lor nu au fost decât minciuni. În fruntea celor peste 3000 de români s-au aflat preoții cu icoane și prapuri, urmați de mame cu copii în brațe și de mână, bătrâni, femeile care-și urmau soții. La locul numit Varnița, mitralierele nkavediste au deschis focul și peste 3000 de români au fost uciși. După care a urmat hăituirea celor rămași în viață, iar cei care au fost prinși au fost trimiși în stepele asiatice. Supraviețuitorii spuneau că pământul se mișca și după trei zile de la masacru. Acest loc a devenit o mărturie a crimelor comuniste sovietice împotriva poporului român și locul este atât de trist, încât ai sentimentul că mai auzi și astăzi plânsul copiilor, țipetele disperate ale mamelor, gemetele bătrânilor și că vezi pământul înroșit de sângele românesc tresăltând. Și lătratul mitralierelor…
 

La locul numit Varnița, acolo unde au fost aruncate în gropi comune trupurile celor 3.000 de români, au fost ridicate un monument și o capelă pentru pomenirea veșnică a celor morți. Fântâna Albă este un Katyn românesc și noi, ca români, trebuie să veșnicim acest loc în memoria urmașilor urmașilor noștri. După 73 de ani, Rădăuți și Fântâna Albă În zilele de 1-2 aprilie a.c., la Rădăuți și la Fântâna Albă au fost comemorate victimele genocidului din ziua de 1 aprilie 1941. Cu această ocazie, la Rădăuți s-au aflat în ziua de 2 aprilie, la Biblioteca Municipală „Tudor Flondor”, șapte senatori, membri ai Comisiei Românilor de Pretutindeni din Senatul României și un membru al Camerei Deputaților, în persoana doamnei Sanda Maria Ardeleanu. Ei au marcat evenimentele petrecute la Fântâna Albă și în alte zone de deportare a românilor din regiunea Cernăuți care și-au pierdut viața sub regimul totalitar sovietic din Ținutul Herței, nordului Bucovinei și întreaga Basarabie. Șeful delegației, senatorul Marcel Bujor, a ținut să spună următoarele: „Să comemorăm un eveniment care a marcat istoria neamului românesc. Jertfa celor de la Fântâna Albă nu trebuie trecută în uitare. Acest genocid nu trebuie abandonat în uitare.” Deputata Sanda Maria Arde-leanu a ținut să aducă la cunoștință celor prezenți în sala bibliotecii din Rădăuți următoarele: „Este prima oară când Comisia Românilor de Pretutindeni din cadrul Senatului României se află aici. Este un moment deosebit, cel al comemorării a 73 de ani de la Masacrul de la Fântâna Albă. Să reflectăm la ceea ce se întâmplă cu istoria noastră.” Fostul parlamentar rădăuțean Petru Bejenariu, în luarea sa de cuvânt a menționat: „Au trecut 73 de ani de la masacru. Românilor le-a fost promis, de către autoritățile sovietice, că pot trece în țara lor. Grănicerii sovietici i-au somat pe români să se oprească și au tras în plin în coloană. 3000 de oameni au rămas în poiană. Au urmat alte cutremurătoare evenimente și aici amintesc că 13.000 de români au fost urcați în vagoane de marfă și trimiși în Siberia. Fiecare dintre noi trebuie să păstreze pacea și libertatea. Aici este punctul zero al Bucovinei, mai mult, este un loc special. Martirajul de la Fântâna Albă dovedește faptul că poporul român a îndurat multe nedreptăți”. Senatorul Viorel Badea, unul dintre liderii Comisiei Românilor de Pretutindeni din Senatul României, a vorbit despre evenimentele care au avut loc în urmă cu 73 de ani la Fântâna Albă spunând că „Fântâna Albă este o stare de spirit. Ceea ce s-a întâmplat la Fântâna Albă s-a întâmplat în secolul XX, nu departe de vremurile noastre, și trebuie să fim foarte atenți la evoluția politică a lumii, a continentului european pentru a nu se mai întâmpla astfel de evenimente dramatice.” Senatorul Mihai Neagu a specificat că „între români și sovietici nu era un moment violent. Sovieticii au cotropit teritorii și astfel s-a întâmplat drama de la Fântâna Albă. Să fim vigilenți.” Și ceilalți vorbitori, profesori și oameni politici ai locului, la rândul lor au marcat momentul tragic de 1 aprilie 1941. Varnița-Fântâna Albă 2 aprilie 2014 Delegația Comisiei Românilor de Pretutindeni din cadrul Senatului României și deputata Sanda Maria Ardeleanu s-au aflat apoi la Fântâna Albă-Varnița pentru a marca evenimentul. Consulul general al României de la Cernăuți, Eleonora Moldovan, a făcut oficiile de primire încă de la granița româno-ucraineană, ea fiind o gazdă deosebită și de un tact diplomatic care face cinste diplomației românești. La Fântâna Albă s-au aflat și o parte dintre autoritățile locale, și aici îi amintim pe primarul locului, Petru Ostaficiuc, care, în luarea sa de cuvânt, a marcat evenimentul, vorbind despre atrocitățile petrecute în ziua de 1 aprilie 1941. A fost prezent și președintele raionului Hliboca, Grigorie Vanzureac, care a spus că acea zi a fost una tragică și că nimeni nu trebuie să uite ceea ce s-a întâmplat. Consulul general al României, doamna Eleonora Moldovan, în cuvinte de suflet a trecut în revistă problemele de care s-au lovit românii când au încercat să treacă frontiera în țară. Manifestarea a început cu pomenirea de către un sobor de preoți, din care făceau parte starețul Mănăstirii Putna, Melchisedec Velnic și un grup de preoți locali, a victimelor masacrului. În luarea sa de cuvânt, starețul Melchisedec, în cuvinte profunde și pioase, a vorbit despre tragedia întâmplată în urmă cu 73 de ani și a ținut să sublinieze că asemenea fapte nu trebuie să se mai întâmple. Au mai fost prezente personalități ale vieții social-politice locale ale românilor, precum Aurica Bojescu și Octavian Bivolaru, președintele Societății „Golgota” din Cernăuți. Manifestarea s-a încheiat cu un moment artistic, comemorativ, un recital de versuri oferit de elevii de la Școala generală din Pătrăuții de Jos. Fântâna Albă-Varnița trebuie să rămână locul sfânt al durerii românești, loc unde pământul mai plânge și astăzi când se aude în lume ecoul focurilor de mitralieră și îngerii lăcrimează deasupra lui pentru sufletele înălțate la cer. Dumnezeu să-i odihnească pe cei morți.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: