Miniștrii transporturilor din Ucraina, Polonia și România se vor întâlni în scurt timp pentru a discuta despre finanțarea coridorului paneuropean IX în contextul noilor schimbări ale situației regionale. Anunțul a fost făcut ieri de senatorul PSD Mircea Geoană, la punctul de frontieră Izvoarele Sucevei – Crasna. Parlamentarul a vizitat alături de ambasadorul Poloniei, dar și diplomați din Ucraina și reprezentanți ai autorităților din Suceava și Cernăuți, punctul de trecere a frontierei Vicovu de Sus – Crasna, închis din 2010 și care a fost modernizat pentru trafic internațional rutier, alături de alte patru puncte, de la Ulma, Izvoarele Sucevei, Climăuți și Racovăț, dar care nu sunt funcționale, în condițiile în care autoritățile ucrainene nu au efectuat lucrările de modernizare. Geoană a spus că noua situație creată va produce schimbări și la nivelul gândirii europene în ceea ce privește axa Nord-Sud care a fost pusă în paranteze din cauza evoluțiilor incerte din Ucraina. El a explicat că țările din Grupul de la Vișegrad au venit cu o soluție paleativă, Via Carpatica, dar că adevăratul proiect este coridorul Nord – Sud care leagă Orientul Mijlociu de Țările Baltice și Scandinavia prin România, Ucraina și Polonia. „Sunt convins că în această perioadă coridorul IX redevine o prioritate” a spus Geoană, care a menționat că, în scurt timp, miniștrii transporturilor din România, Ucraina și Polonia se vor întâlni pentru a discuta despre acest proiect. El a subliniat că logica strategică din regiune s-a schimbat în mod profund. „Situația severă în care ne aflăm nu ne permite să continuăm în ritmul și în logica de până acum” a spus Geoană. Senatorul PSD, care este și reprezentant al Guvernului, a spus că România nu trebuie să rămână ultima frontieră a Europei, ci să fie „un stat pivot” și nu o simplă frontieră. El a mai spus că România dorește o relație „decentă și normală” cu Federația Rusă, dar că nu poate să nu acorde sprijin vecinilor. Geoană a mai declarat că pachetul de sprijin al FMI pentru Ucraina este important, dar nu și suficient. El a subliniat că națiunile trebuie să-și aleagă propriul destin și propriul viitor, iar Ucraina e cel mai important vecin al României. „De destinul Ucrainei depinde și destinul Republicii Moldova. Avem obligația de a ancora Ucraina și Republica Moldova de cât mai multe fire” a spus senatorul PSD. Ambasadorul Poloniei la București, Marek Szczgiel, a declarat la rândul său că Polonia susține deschiderea acestor puncte de trecere a frontierelor și colaborarea zonele din estul Europei. „E foarte important ca acum, când în Ucraina sunt probleme, această graniță a Europei să fie deschisă” a spus diplomatul polonez. El a mai declarat că în perioada imediat următoare vor fi luate niște decizii foarte importante, va fi semnat un protocol Ucraina – UE privind schimburile comerciale, dar și liberalizarea vizelor. Ambasadorul Poloniei a arătat că vor avea un avantaj regiunile din zona transfrontalieră. „Sunt convins că în situații dificile Ucraina se poate baza pe vecinii ei” a spus diplomatul polonez. El a menționat că cele mai lungi granițe ale Ucrainei cu UE le au România și Polonia, iar Polonia are 530 km de frontieră cu șapte puncte de trecere, în timp ce și România, care are 640 km de frontieră, ar trebui să aibă cel puțin la fel de multe. El a mai declarat că prin deschiderea acestor puncte de frontieră se scurtează distanțele către Polonia, către Marea Neagră și către Marea Baltică. La rândul său, președintele CJ Suceava, Cătălin Nechifor, a declarat că Bucovina e un punct de plecare pentru un nou concept de relații internaționale România – Ucraina sub patronajul extern al Poloniei. El a spus că securizarea frontierelor de est înseamnă mai degrabă deschiderea lor, apreciind că o variantă corectă într-o Europă modernă este ca relațiile româno-ucrainene să intre într-o nouă etapă. Nechifor a explicat că drumul care trece prin punctul de la Vicovu de Sus face parte din fostul drum imperial al Mariei Tereza, care făcea legăturile în imperiul austriac, iar deschiderea acestui punct, pe lângă scurtarea distanței spre Varșovia, va reduce și distanța dintre Cernăuți și Putna cu 21,5 km. Președintele Consiliului Regional Cernăuți, Mihail Găiniceru, a spus că întâlnirea este extrem de importantă pentru partea ucraineană având în vedere evenimentele dramatice care au existat la frontiera estică a Ucrainei. „Pericolul din est nu a dispărut și sperăm în susținere de la România și Polonia” a spus Găiniceru. El a arătat că pentru două din cele cinci puncte de frontieră închise sunt fonduri europene atrase de regiunea Cernăuți, iar în 22 de luni acestea ar trebui să fie finalizate. Președintele Consiliului Regional Cernăuți a menționat că aceste puncte ar putea fi deschise mai devreme, în condiții modeste, dacă autoritățile române și ucrainene vor ajunge la un acord în acest sens. El a arătat că este neplăcut ca un localnic din Ulma, din județul Suceava, să parcurgă 150 km pentru a trece în Ucraina în condițiile în care își poate vedea cunoscuții peste un râu. „Ar trebui să nu așteptăm doi ani. Din câte cunosc, acum s-au dinamizat tratativele româno-ucrainene” a mai spus Găiniceru.
Comentarii