„Ctitori de cultură și spiritualitate ortodoxă…”

În peisajul bogat al cărții tipărite în ultima perioadă în nordul moldav se înscrie și o lucrare oarecum aparte, fiind vorba despre un lexicon ce cuprinde peste 400 de personalități ale culturii și spiritualității bucovinene.

 

Pe parcursul a 360 de pagini, purtând titlul „Ctitori de cultură și spiritualitate ortodoxă. Arhierei, preoți și monahi cărturari din ținuturile Sucevei” (Editura Heruvim, Pătrăuți, 2012), prof. Marian Palade, binecunoscut pentru activitatea didactică și culturală desfășurată la Colegiul Național „Mihai Eminescu” din Suceava, a realizat portrete esențializate ale personalităților care s-au născut și au activat pe aceste meleaguri, s-au născut în alte zone ale țării, dar au activat toată viața aici, și cărturari care și-au desfășurat activitatea în alte teritorii locuite de români. Considerăm că realizarea acestei lucrări, apărută cu binecuvântarea Î.P.S. Pimen Suceveanul, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, nu a fost un demers simplu, dată fiind multitudinea de date incluse, atenta selectare a celor semnificative, capabile să susțină locul ocupat de personalitatea prezentată în păstrarea, ocrotirea și întregirea patrimoniului cultural și spiritual din ținuturile Sucevei. Ca modalitate de prezentare, autorul realizează pentru fiecare nume reținut o succintă biografie, punctează principalele etape ale activității profesionale, reține publicațiile de autor și încheie cu notarea reperelor bibliografice ce au permis documentarea. Introducerea semnată de autor este un argument pentru demersul său, dar întărește și adevărul că spiritualitatea românească este de sorginte religioasă, date fiind condițiile în care poporul nostru a dăinuit pe aceste plaiuri. Un moment de cotitură în spiritualitatea creștină l-a constituit ctitorirea Putnei, focar de cultură, când „s-a simțit nevoia reorganizării pe alte baze a culturii și spiritualității” (n.a.). Așezămintele mănăstirești și-au dezvoltat școlile și atelierele de creație în toate domeniile. S-au copiat și s-au ornat manuscrise, s-au confecționat obiecte de cult, veșminte de ceremonie, s-au zugrăvit icoane și vestitele mănăstiri și biserici. Autorul urmărește în timp evoluția școlii putnene, dar și situația de după ocuparea Bucovinei de Imperiul Habsburgic, impactul produs prin înființarea Institutului Teologic (Cernăuți, 1827) și transformarea lui în Facultatea de Teologie a Universității din Cernăuți (1875), unică în țară și comparabilă cu academiile romano-catolice și protestante din apusul Europei. Ne copleșește un sentiment de mândrie aflând ce nume sonore ale vieții bisericești și ale culturii românești au studiat sau au susținut doctorate în cadrul acestei prestigioase instituții. Personalitățile cuprinse în lexicon sunt reprezentanți ai vieții bisericești, excepție făcând prof. univ. dr. Olimpia Mitric, cercetător în domeniul manuscriselor și cărților rare bisericești, și arhitectul Doru Ghiocel Olaș, după ale cărui proiecte s-au construit zeci de biserici sau au fost restaurate altele. Cititorii neinițiați, dar interesați de acest domeniu vor afla cu surprindere că de aceste meleaguri se leagă numele unui patriarh, Iustin Moisescu, și a nu mai puțin de 19 mitropoliți, unii mai cunoscuți prin lucrări ce le-au fost dedicate în ultimul timp (ex: „Mitropolitul Nectarie Cotlarciuc și vremea sa”, de dr. Vasile Diacon sau Silvestru Morariu Andrievici, subiectul tezei de dr. în istorie a preotului poet și grafician Constantin Hrehor), Vladimir de Repta, Visarion Puiu, Tit Simedrea ș.a. Vrednici de laudă sunt foarte mulți dintre cei prezentați în lexicon, spațiul îngăduindu-ne să amintim pe câțiva, în ordine alfabetică, firește: arhimandrit Timotei Aioanei, de curând numit Superiorul Așezămintelor românești de la Locurile Sfinte, dr. în teologie, condeier cu har; Dionisie Bejan, care a slujit și la Vatra Dornei și a fost și președintele Societății pentru Cultura și Literatura Română timp de 22 de ani; preot Cojocaru Nicolae, folclorist și publicist, dr. în etnologie și teologie, premiat de Academia Română; pr. dr. în istorie Constantin Hrehor, binecunoscut ca scriitor și grafician; Simion Florea Marian preot (și la Poiana Stampei), folclorist, membru al Academiei Române, de două ori premiat de Academie; Neculai Nanu, vestitul învățător al lui Ion Creangă din Broșteni; monahiile Gabriela Platon și Elena Simionovici de la Voroneț; Iraclie și Ciprian Porumbescu; pr. Rusu Ilie de la Ciocănești; pr. Tatoiescu Mihai (care a slujit la Vatra Dornei); pr. profesor, misionar și publicist Vârlan Viorel Ioan; Isidor Vorobchievici, mai cunoscut prin activitatea de compozitor; Zaharia Voronca, unul dintre fondatorii „Arboroasei”; Î.P.S. Pimen, publicist, traducător, critic de artă, muzeograf, primul rector al Facultății de Teologie din Iași, arhiepiscop din 1991. Dornenii se mândresc cu pr. dr. prof. univ. Mihai Valică, paroh și ctitor al catedralei „Sfânta Treime”, prof. la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Iași (2008-2009) și la Facultatea de Medicină din Iași (2010-2011), autor de cărți și publicist, susținător a numeroase conferințe și comunicări în țară și străinătate. Cartea a fost lansată de curând, în fața unui public numeros, la Catedrala „Sfânta Treime” din Vatra Dornei (în prezentarea subsemnatei), cu participarea autorului, care a motivat scrierea lucrării prin respectul, prețuirea și recunoștința purtate făuritorilor de cultură și spiritualitate, cei care au fost, dar și tinerilor de azi care demonstrează că sunt demni urmași ai acelor înaintași. Pr. dr. Mihai Valică a subliniat rolul pe care îl îndeplinește cartea, în general, în formarea personalității umane, dar și rolul culturii în păstrarea identității unui neam.