Schimbările din Ucraina nu influențează proiectele transfrontaliere

> „Cred că relațiile comune create vor putea merge mai departe” consideră președintele CJ Suceava, Cătălin Nechifor

 

„O schimbare din Ucraina nu ne afectează prea mult” a declarat, ieri, președintele Consiliului Județean Suceava, Cătălin Nechifor, la o ședință privind proiectele transfrontaliere derulate prin POC România – Ucraina – Republica Moldova. Potrivit șefului administrației județene sucevene, schimbările din Ucraina nu influențează prea mult cooperarea în cadrul proiectelor transfrontaliere pentru că partenerii sunt bine stabiliți. Nechifor a precizat că dacă vor exista dificultăți în implementarea unor proiecte sunt și posibilități de forță majoră, dar că acestea sunt situații prevăzute în contract și se vor aplica dacă e necesar. „Eu îmi doresc continuarea parteneriatelor cu Ucraina în bune condiții. Cred că relațiile comune create vor putea merge mai departe” a spus Nechifor. Președintele CJ Suceava a mai declarat că nu știe ce se va întâmpla din punct de vedere administrativ în Ucraina mai mult decât ceea ce află din programele de știri, dar că este convins că Biroul Regional de Cooperare Transfrontalieră (BRCT) Suceava pentru granița România – Ucraina va fi un partener extrem de serios. „Sunt convins că BRCT va fi un partener extrem de serios și care va fi lângă noi, pentru a ne ajuta să avem o absorbție mai ridicată a fondurilor europene. Vă îndemn pe toți, indiferent de poziția din județ, să aveți deschidere către Ucraina” a spus Nechifor. Directorul BRCT Suceava, Marcela Șlusarciuc, a declarat că este important ca în domeniul cooperării transfrontaliere să fie continuate proiectele și le-a spus primarilor suceveni prezenți la ședință să înceapă să pregătească proiecte pentru finanțarea 2014-2020. Din cei 126 de milioane de euro alocați pentru Programul Operațional de Cooperare România – Ucraina – Republica Moldova s-au utilizat 72 de milioane de euro, din care 44 de milioane de euro prin atribuire directă unor proiecte mari, cu acordul Comisiei Europene. De remarcat este că, din proiectele contractate, 40% din sume au fost pentru partea română, 35% pentru partenerii din Republica Moldova și 25% pentru cei din Ucraina.