Peste 40 de legumicultori suceveni au fost convocați la sfârșitul săptămânii trecute pentru o lecție de agricultură predată de reprezentanții firmei „Syngenta”, o companie internațională de top, înființată în Elveția, specializată în furnizarea de semințe și produse și servicii pentru protecția plantelor. Întâlnirea specialiștilor cu sucevenii interesați s-a desfășurat la Dumbrăveni, aceștia fiind invitați de Vasile Mătrășoaie, cunoscut legumicultor din Bursuceni, care de mai mulți ani uimește clienții prin calitatea legumelor pe care le produce.
Au venit la Dumbrăveni fermieri din Bursuceni, Dumbrăveni, Prelipca, Corăcăiești, Stamate, Fântânele, Văratic și Milișăuți, oameni care aprovizionează anual din fermele lor piețele din Suceava cu mii de tone de roșii, ardei, gogoșari, varză, castraveți, morcov etc., legume care fac foarte des uitate produse similare venite din afara țării. Au fost de față nu numai producători, dar și persoane care mănâncă cu încredere legume coapte pe câmpurile și în serele de pe malurile râurilor Siret și Suceava. Aceștia s-au putut convinge astfel că nu este o utopie și nici o minciună ideea că roșia din salata lor ar putea proveni din cele 5 și chiar 7 kg de roșii ce pot rodi pe o singură plantă, sădită și crescută de un fermier informat și de bună credință. Cei trei reprezentanți ai companiei „Syngenta” au captat atenția zecilor de participanți timp de aproape două ore prezentându-le oferta lor de hibrizi ai principalelor legume cultivate în România, câteva dintre ele fiind deja la îndemâna fermierilor, dovedind totodată performanțele acestora cu fotografii realizate aproape în totalitate în ferme românești din alte zone legumicole ale țării. În virtutea sutelor de milioane de dolari pe care compania reprezentată la întâlnirea de la Dumbrăveni le investește anual în cercetare, specialiștii au vorbit oamenilor despre produsele și serviciile specifice protecției plantelor și au răspuns întrebărilor venite din partea fermierilor interesați. La început timizi, fermierii și-au expus apoi cu curaj problemele cu care se confruntă fiecare în fermele proprii de legume. Răspunsurile i-au dumirit pe unii, pe alții poate nu, dar, cu certitudine, întâlnirea fermierilor cu specialiștii de la „Syngenta” a fost un câștig pentru participanții care au înțeles că, date fiind modificările climatice, poluarea mediului, nevoia acută de hrană pentru populație, legumicultura, afacere sau plăcere, nu se mai poate face „după ureche”. „Ba a mea e mai cu moț” Vasile Mătrășoaie din Bursuceni cultivă cu ambiție legume din anul 2000 încoace, an în care a părăsit munca la oraș. Nu era străin nici de sădit, nici de udat, nici de copilit, pentru că părinții săi au cultivat toată viața legume. Doar că, încet, încet, împreună cu Marius, feciorul său, cei doi au început să facă agricultură „cu cap”. Au pus pe picioare o fermă complexă de animale și cultivare a plantelor și în paralel au pus mâna pe carte. Abonamente la reviste de specialitate, cărți de legumicultură, participări la simpozioane, urechea ciulită la TV și la radio pentru orice informație utilă muncii a devenit o obișnuință pentru Vasile Mătrășoaie și, foarte curând, punerea în practică a informațiilor culese s-a văzut limpede în legumele care ieșeau din ferma lui. În piață, sucevenii scoteau câte un „uoauu” mare și căscat când vedeau ardeii lui mari și cărnoși, plini de sevă și parfumați, vinetele sănătoase, lucioase și netede, roșiile zemoase și aromate, varza cu frunza delicată ca obrazul de nou-născut de pe tarabele lui Mătrășoaie din Piața centrală a Sucevei. Primul gând era, cel puțin referitor la ardei, că omul adusese la vânzare niște „OZN-uri” umplute cu hormoni de prin nu se știe ce țară din lume și nu prea îndrăzneau la cumpărare, mai ales că legumele aveau și un preț pe măsură. Omul știa ce vinde, iar calitatea legumelor a spart curând rezistența la idei preconcepute. Niciodată în anii grei de muncă a întregii familii, la ferma din Bursuceni, Vasile Mătrășoaie nu a lăsat informația din mână. A încercat un hibrid recomandat, l-a experimentat și, dacă a fost mulțumit, l-a cultivat următorul an cu încredere. Dacă nu, a căutat altul. La fel a procedat cu ideea de protecție a plantelor, cu fertilizarea și udatul pământului, cu produsele pentru dăunători. Nu s-a păcălit nici pe el însuși, așa cum n-a păcălit pe nimeni cu marfă doar bună de pus în fotografie. Oricine îi vizita ferma avea parte de explicații și sfaturi. Pentru omul interesat de ce cultivă și ce mănâncă, Vasile Mătrășoaie nu s-a zgârcit să îndrume, să furnizeze răsaduri sigure și să sfătuiască. Din păcate, în ticălosul nărav al unor români ce-și croiesc viața pe ideea „ba a mea e mai cu moț”, succesul în legumicultură al acestui fermier a născut și invidie, și discuții, dar acestea, din fericire, n-au adus atingere legumelor lui Mătrășoaie, prezente de-o vreme, anual, la toate târgurile agricole din județ. Chiar dacă în sinea sa și el crede că „a mea e mai cu moț”, fermierul din Bursuceni a chemat laolaltă confrații legumicultori din județ dispuși să învețe despre calitate și despre viitorul agriculturii. La începutul lunii martie, tot la invitația lui, la Dumbrăveni va avea loc a doua lecție de legumicultură, predată de data aceasta de reprezentanța unei companii din Israel.
Comentarii