Pe de alta, să întipărească stări și evenimente de atunci în conștiința tinerilor care nu le-au trăit, pentru a-și înțelege mai bine bunicii și părinții. Vernisată ieri în prezența celor doi consilieri de la Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), în calitate de organizatori, Cipriana Moisa și Liviu Burlacu, expoziția reflectă schematic, dar impresionant, istoria Securității prin 45 de panouri cu documente și fotografii. Despre percheziții secrete, controlul și cenzura secretă a corespondenței, filajul, programul de măsuri al securității statului, urmărirea informativă și multe altele care demonstrează puterea de tip „caracatiță” a acelui organism de represiune care a fost Securitatea română. Despre vremuri în care un colaborator al securității care a adus materiale informative „de valoare” și a primit drept recompensă 300-500 de lei, în timp ce un semen de-al său era persecutat sau închis pe nedrept. Prin această expoziție, organizatorii au dorit să transmită publicului larg un mesaj de reflecție, să amintească și să reconstituie informația referitoare la trecutul recent, cuprins între anii 1945-1989, a precizat Cipriana Moisa. „Securitatea nu a avut niciodată ca obiectiv să respecte drepturile cetățenilor, interesul ei era să vâneze dușmanii poporului” Liviu Burlacu a făcut o trecere în revistă a expoziției, primele trei panouri referindu-se la istoria Securității în perioada 1947-1989, de la înființare până la desființare. El a vorbit despre structura Securității, formată din patru fonduri – fondul informativ, de rețea, penal și documentar – și conținutul lor, expoziția făcând și o trecere în revistă a acestora. „Dincolo de această prezentare a structurii Securității, am avut în vedere să prezentăm și pe ce s-a bazat activitatea ei și facem o prezentare a anilor ’50, când Securitatea avea în vedere trupele de partizani prezente pe tot teritoriul României, începând cu partea de nord, cu Bucovina și până în Banat. N-am putut trece cu vederea sfârșitul anilor ’40 și începutul anilor ’50, când Securitatea a fost implicată și în schimbarea mentalității românilor de atunci. Sunt trei panouri care zugrăvesc modelarea și formarea omului de tip nou. Există și o parte ce reflectă încălcarea drepturilor omului, fiindcă Securitatea nu a avut niciodată ca obiectiv să respecte drepturile cetățenilor, interesul ei era să vâneze dușmanii poporului” a explicat Liviu Burlacu. Expoziția a fost inițiată de muzeograf Dan Petrovici, care a lucrat la ea împreună cu o întreagă echipă de muzeografi de la Muzeul de Istorie. El s-a referit, în mod special, la rezistența antirusă și apoi anticomunistă din perioada 1944-1956, când Suceava era o zonă puternică de rezistență. Notă informativă despre starea de spirit a sucevenilor din noiembrie 1989 La vernisaj a fost prezent și subprefectul Constantin Harasim, care și-a amintit că a fost chemat la Securitate pentru două pachete de cafea cumpărate de la Hanul Ilișești. „A fost o perioadă neagră a Securității care și acum își pune amprenta asupra noastră. Am ținut să vin la această expoziție pentru că nu trebuie să uităm câți oameni care nu-și meritau soarta au fost executați politic” a spus subprefectul. Prezentă, de asemenea, la eveniment, prof. univ. dr. Elena Brândușa Steiciuc de la Universitatea Suceava a felicitat organizatorii pentru ideea aducerii la Suceava a acestei expoziții, considerând-o foarte importantă nu atât pentru cei care au trăit acele vremuri pe propria piele, ci pentru tinerii care nu le-au cunoscut. Ea a sugerat organizatorilor ca, în fiecare județ unde va fi dusă expoziția, ea să fie completată cu aspecte locale. De altfel, la Suceava s-a întâmplat astfel, Cipriana Moisa dând citire unui fragment dintr-o notă informativă transmisă Securității la 8 noiembrie 1989, de la Inspectoratul Județean Suceava, semnată de Șimon Gheorghe, care vorbea despre „starea de spirit” a populației Sucevei. Nota preciza că cetățenii „continuă să fie nemulțumiți” de slaba aprovizionare cu produse alimentare de bază, cu încălțăminte de calitate, detergenți, săpun de rufe și butelii, despre faptul că sucevenii comentau că după lichidarea datoriilor către străinătate viața lor nu s-a îmbunătățit în ce privește aprovizionarea cu produse de bază, că își pierd timpul la cozi și că persoanele în vârstă erau cele mai afectate.
Comentarii