Spiritul

În această perioadă, spiritul, eliberat din cine știe ce clondir cu stupuș ce se scoate după calendar, e acela care te pune să-ți numeri paralele și să ieși din casă pornind-o pe străzi zăpăcit, după ademenirile zgomotoase care vorbesc despre tot felul de cumpărături, cadouri, despre (alte) reduceri, promoții, surprize și iată-te citind că acolo s-a pus în raft cine știe ce ieftineală de sezon, ajungi la raft și nu e, dar spiritul te trage de mânecă spre altceva, cântece îți susură „cumpără, cumpără, cumpără”, dacă te prefaci fudul de urechi zbiară „scoate parale, dă-le, dă-le”, privești în jur mișcându-se imagini caleidoscopice cu inși (printre beteli, globuri și lumini) care execută cu hărnicie ordinul spiritului și cumpără, cumpără, cumpără…

 

…tu cum să te lași mai prejos, ai fi ultimul dintre oameni și nu s-ar cădea să fii astfel, nici moșul cică nu-ți dă voie, moșul care și-n vis ți se-arată în strai înfocat fluturându-ți desaga largă și goală, umple-o, umple-o, nu-ncap discuții, negocierile-s nepotrivite, spiritul, spiritul, te trezești numai să reiei goana și te miri că încă mai ai puteri, că încă mai ai marafeți de scuturat din ciorap, de scos de la bănci ori împrumutat de la binevoitori, spiritul îți mai trage un ghiont, te mai împinge într-un magazin, mai sunt câteva zile, trebuie să le golim, iar noi să ne umplem, ne așteaptă o mare ghiftuială și câteva crize de bilă, dar să ne fie masa masă și casa, mde, casă, suntem în întrecere zice spiritul, viața-i în curs, viața e concurs.