Infractorii de până în 14 ani, „fete mari” în fața legii

Munca privind infracționalitatea juvenilă este poate cea mai frustrantă activitate a polițiștilor, mare parte din ea solicitând efort maxim și resurse de timp și nervi consumate degeaba.
 

Puzderia de mici „penaliști” parcă nu se mai rărește niciodată semnificativ, anual sute de fapte penale fiind atribuite minorilor, iar în situațiile când este vorba de minori sub 14 ani, aceștia sunt mereu lăsați în libertate pentru că nu răspund în fața legii. Pentru faptele lor răspund părinții, care pot fi amendați sau, cel mai drastic, decăzuți din drepturile părintești. Soarta amenzilor însă este să nu fie plătite niciodată, iar dacă se ajunge la măsuri extreme, s-ar putea să nu-i pese nimănui, în multe dintre cazuri fiind vorba de părinți ei înșiși infractori, cu cazier consistent, „mentori” în ale hoțiilor pentru propriii lor copii. Tot ce-i rămâne de făcut polițistului în ce privește minorii până în 14 ani care au comis fapte penale este să le documenteze activitatea infracțională, să-i audieze, întotdeauna în prezența părinților sau a altui aparținător, care poate fi găsit în timp util sau nu, adică altă bătaie de cap, și apoi să-i trimită acasă. Dosar peste dosar, dulapuri întregi de hârtii ce vorbesc despre zeci de fapte penale comise chiar de un singur puradel, de prejudicii materiale de mii de lei, niciodată recuperate, umplu și iar umplu birourile Poliției, și cam atât. În momentul în care micul infractor ajunge la vârsta când răspunde penal și recidivează, o face din postura de „fată mare”, pentru că faptele săvârșite până atunci sunt ca și cum nu s-ar fi întâmplat. În domeniul de față polițiștilor le mai rămâne aceeași speranță ca și medicilor, adică mai bine să prevină decât să „trateze” după gratii vreo „boală” nominalizată în Codul penal. Campanie după campanie, polițiștii bat drumurile școlilor, le vorbesc copiilor despre situațiile în care pot ajunge dacă lipsesc de la școală, dacă intră în grupuri periculoase și pleacă de acasă, despre cât de ușor pot ajunge în fel de fel de „școli” de hoți sau în situații și mai periculoase. De cele mai multe ori reprezentanții autorităților predau aceste lecții unor copii care știu deja măsura lucrurilor bune, în timp ce pentru minorii care au pierdut această măsură își bat gura degeaba. Extrem de rar, se întâmplă însă și minuni. Șcheia, „pepiniera” micilor infractori din Suceava În primele 9 luni ale anului 2013, au ajuns în atenția polițiștilor suceveni aproape 300 de minori care au săvârșit 330 de fapte penale, cu doar 10 mai puține ca anul trecut, în aceeași marjă de timp. Dintre acestea, 274 au fost comise de 240 de minori cu vârste între 14 și 18 ani, deci care răspund penal. Surse judiciare au declarat că „pepiniera” micilor infractori suceveni este în comuna Șcheia, peste 80% dintre infractorii sub 18 ani provenind din această localitate, respectiv din cadrul a 3-4 familii arhicunoscute polițiștilor, în care cei mici acționează cu succes sub directa coordonare a părinților sau fraților mai mari. Marea majoritate a minorilor participanți la comiterea faptelor penale provin din categoria de vârstă 16-18 ani (168 minori), din categoria 14-16 ani (83 minori), din care 11 nu răspund penal, iar din categoria de vârstă sub 14 ani, 47 de minori. Furturile sunt infracțiunile preferate și constituie aproape jumătate din numărul total de fapte consemnate de polițiștii suceveni. „Deși ca mod de operare infracțiunile de furt sunt asemănătoare celor săvârșite de adulți, totuși au anumite particularități: valoarea mai mică a bunurilor furate, în genere obiecte mici și ușor vandabile, ingeniozitate în comiterea acestor fapte – prin locuri inaccesibile unor infractori majori, curaj deosebit în folosirea de procedee periculoase de escaladare”, a comunicat Ionuț Epureanu, purtătorul de cuvânt al IPJ Suceava. În destule cazuri de furt adulții scapă de pușcărie punând la treabă minorii de până în 14 ani, fără răspundere penală sau cel mult de până în 16 ani, când răspunderea penală este limitată de expertiza psihiatrică. Sub masca cerșetoriei, aceștia intră peste tot și ajung să fure orice. De la găinile din cotețele gospodarilor, la cabluri de cupru din locuințe, scări de bloc, bunuri și bani din societăți comerciale, locuințe, din mașini. Au fost cazuri de minori care au atacat persoane vârstnice pe stradă, luându-le poșetele sau telefoanele mobile, făptașii „avansând” din hoți în tâlhari. Un exemplu în acest sens este grupul de minori între 12 și 17 ani autori ai mai multor furturi în stradă, unul dintre autori, o fată de 14 ani, autoare și a unei tâlhării, fiind reținută pentru 24 de ore, dar eliberată imediat după aceea. R.L.A., o minoră de 15 ani, a fost totuși condamnată la 3 ani de închisoare cu executare, ea fiind lidera unui grup de minori cu vârste între 12 și 14 ani specializat în atacarea vârstnicilor pe stradă. Au fost mediatizate la timpul lor și alte diferite grupări de infractori minori, conduse tot de un minor sau de infractori trecuți de 18 ani, specializate în furturi. Polițiștii suceveni au prins astfel, în vara acestui an, un grup de 4 minori, cu vârste între 14 și 17 ani, care comiseseră nu mai puțin de 17 furturi din mașini și din societăți comerciale. La începutul anului, polițiștii au avut de furcă cu un alt grup de mici hoți cu vârste între 10 și 14 ani, cărora practic nu au avut ce le face, deși aceștia furaseră cablul de la gigacalorimetre din 25 de scări de bloc. Supraveghere specializată pentru 24 de minori penaliști, care nu dau socoteală în fața legii Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului are în evidențe, în primele 9 luni ale anului 2013, 24 de minori care au comis fapte penale și nu răspund pentru ele, față de care s-a instituit supraveghere specializată în familie. 20 dintre ei sunt autori ai unor furturi, doi minori au comis vătămări corporale și alți doi distrugeri. Sunt printre ei doi copii care la data comiterii faptei penale aveau 7 sau 9 ani, doi aveau 14 ani, dar marea majoritate au între 10 și 13 ani. În cazul în care au vrut să le rămână copilul acasă, părinții au trebuit să fie de acord cu supravegherea minorului, astfel încât acesta să frecventeze cursurile școlare, să utilizeze unele servicii de îngrijire de zi, să urmeze tratament medical, ședințe de consiliere și psihoterapie și să aibă grijă ca acesta să nu intre din nou în combinațiile și grupurile care l-au adus în atenția autorităților. Dacă părinții nu sunt de acord să-și asume supravegherea specializată, prin hotărâre judecătorească minorul poate ajunge în plasament într-un centru specializat. Astfel spune Legea 272/2004 cu privire la protecția și promovarea drepturilor copiilor, dar de cele mai multe ori părinții declară că sunt de acord cu supravegherea specializată în familie atât cât să scape de asistenții sociali și judecători după care, lăsat fără stăpân, copilul revine la vechile obiceiuri penale. Coșmarul unui copil de 15 ani care și-a omorât tatăl După furturi și cele câteva tâlhării, următoarele pe lista de infracțiuni preferate de minori sunt cele la regimul circulației (32), aceasta fiind completată și de peste 100 de alte infracțiuni, de la distrugeri, la vătămări corporale și chiar un omor. La numai 12 ani, un băiat din Frătăuții Noi a furat cheile autoutilitarei lui taică-său și s-a plimbat o vreme cu mașina prin sat. Nu pentru multă vreme pentru că lipsa de experiență l-a trimis la un moment dat în șanț, din fericire fără consecințe grave. Dramatic a fost însă cazul minorului de 15 ani din comuna Satu Mare, care în luna august anul acesta și-a omorât tatăl cu o rangă într-un moment în care nu mai avea discernământ. Băiatul a fost scos de procurori de sub urmărirea penală pentru omor calificat, experții medico-legali constatând că el a acționat în stare de stres acut pe fondul abuzului fizic și psihic la care fusese supus. Minorul a povestit experților despre bătăile și chinurile pe care le înduraseră el, frații lui și mama sa din partea tatălui, un consumator notoriu de alcool. În ziua cu pricina băiatul și-a găsit din nou mama plină de sânge bătută de tatăl său. Când a vrut să sune la ambulanță, acesta i-a zis că îi omoară dacă face asta, dar el a riscat și a sunat. Tatăl a fugit de acasă, paramedicii au apărut și au dus-o pe mama lui la spital, dar între timp bătăușul s-a întors cu o rangă să-și pedepsească feciorul. La un moment dat băiatul n-a mai suportat amenințările și înjurăturile, mintea i s-a întunecat, a luat ranga și a început să-și lovească tatăl până l-a omorât. Adolescentul traumatizat urmează și în prezent un tratament medical de specialitate și abia începe să scape de coșmarul care l-a bântuit multe nopți, acela că tatăl său nu murise și că se întorsese acasă cu un cuțit, să îl omoare.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: