Revoluția portocalie de catifea marca Suceava

Dacă până sâmbătă, 5 octombrie 2013, primarul orașului Gura Humorului, liberalul Marius Ursaciuc nu vine cu o hotărâre definitivă și irevocabilă prin care să fie anulată hotărârea Înaltei Curți de Casație și Justiție care a decis în data de 16 iunie 2011 că Marius Ursaciuc a fost colaborator al Securității și că a fost recrutat de Securitate în data de 27.06.1985 când a semnat un angajament de colaborare cu Securitatea și că în perioada 1985-1988 a scris șase note informative, atunci lucrurile sunt foarte clare.

 

El nu va putea candida la șefia organizației județene a PNL și la nicio altă funcție în partid sau din partea PNL pentru o funcție publică. O spune foarte clar articolul 10 al Codului de Etică adoptat de Congresul PNL la începutul acestui an: „10. Membrul PNL care în decursul timpului a suferit condamnări penale infamante, a desfășurat activități economice veroase dovedite prin sentințe judecătorești sau a colaborat cu fosta Securitate ca poliție politică, nu vor putea accede în funcții de conducere în structurile partidului precum și în funcții sau demnități publice la nivel central sau local (parlamentari, miniștri, secretari de stat, prefecți, primari etc.)” (s.n.). Un om ca Marius Ursaciuc, care clamează peste tot că e om al principiilor pare ciudat de ce vrea neapărat să candideze. Răspunsul poate fi foarte simplu sau extrem de complicat. Varianta simplă e aia că dorește să dea un semnal în partid prin care să atragă atenția asupra minusurilor pe care „domnia” lui Băișanu le are de când acesta conduce „discreționar” partidul. Alexandru Băișanu și-a creat o majoritate în Biroul Permanent Județean Suceava al PNL, cei 14 de care tot vorbește dl Ursaciuc peste tot în campania internă de partid, care îi permite să facă orice vrea. Chiar să își bată joc, din când în când, de parlamentarii PNL precum Radu Surugiu, al căror vot nu mai contează. Băișanu a demonstrat că nu glumește și nu iartă. Și, ca să fie sigur de asta, cei 14 sunt „bine mersi” în funcții de conducere și așa vor rămâne mai departe cât Băișanu va fi președinte și PNL la guvernare. Ba chiar și dacă PNL iese de la guvernare, în multe dintre cazuri. Ceilalți au tot dreptul să se revolte și să încerce manevre de debarcare a lui Băișanu. Însă regula majorității care decide, indiferent dacă decide prost sau bine, funcționează. Liberalii știau de la bun început acest lucru și care sunt regulile după care vor funcționa. Aceste alegeri de sâmbătă sunt o prea frumoasă oportunitate pentru gruparea anti-Băișanu să acționeze. Și pentru că dl Ursaciuc știe că nu va putea candida și fi ales președinte al PNL Suceava, l-a sedus pe un alt coleg de partid, primarul de la Siret, Adrian Popoiu, să candideze el. Nici nu ar fi fost complicat pentru dl Ursaciuc să facă asta atâta timp cât Adrian Popoiu a fost dat uitării de Băișanu și ținut la ușă în loc să îi fie ascultate doleanțele și propunerile. Dl Popoiu are exact ce are și dl Ursaciuc, o funcție de primar de oraș, vechime suficientă în partid, vizibilitate la nivel de PNL, dar NU are o decizie de la Înalta Curte cum că ar fi fost colaborator cu Securitatea. E candidatul ideal asupra căruia se vor vărsa voturile „echipei Ursaciuc”. Și, din unele calcule, se pare că e vorba despre maxim 200 de voturi din cele 900 câte vor fi exprimate la alegerile de sâmbătă. Dacă Alexandru Băișanu va înțelege ceva din toată povestea asta SIMPLĂ, va fi frumos pentru el ca liberal autentic în devenire și ca lider care are șansa să facă din PNL Suceava altceva decât o pepinieră solidă pentru celelalte partide din Suceava. POVESTEA cu răspunsul complicat e extrem de complicată. Iată de ce. În mod ciudat, Marius Ursaciuc, care a reclamat că partidul nu mai este condus de principii, care clama la lansarea candidaturii că va face o campanie curată și elegantă și că vrea altceva, nu a făcut timp de o lună decât două lucruri. S-a victimizat în exces, plângându-se peste tot că nu e lăsat să spună ce are de spus, și a tras în PNL, indirect, din toate pozițiile. Ultima mare reprezentație cu public și presă, până la cea pe care sâmbătă sunt convins că o va face la Suceava, a dat-o miercuri la Fălticeni și Rădăuți. Plecăm iarăși de la articolul 10, care spune, acolo între parenteze – și aici personalizez – că dl Ursaciuc nu mai poate candida la vreo funcție de parlamentar, primar etc. Cu alte cuvinte odiseea dlui Ursaciuc ca ales local al PNL a luat sfârșit. El știe prea bine acest lucru și mai știe că nu va putea forța mâna conducerii centrale a PNL pentru o excepție. A sa. Deci dl Ursaciuc are de luat o decizie foarte importantă pentru viitorul său politic: în ce partid va merge la alegerile din 2016? PSD și PDL nu sunt chiar atât de restrictive cu foștii colaboratori ai Securității. Ba chiar îi mai și încurajează să candideze din când în când. Deci soluții sunt. (Am exclus varianta unei candidaturi ca independent la Primărie sau Parlament, pentru că nu mai e viabilă de prin 2000). Însă pentru Marius Ursaciuc PSD este exclus. Are el o aversiune pentru PSD și pentru ce i-au făcut vajnicii reprezentanți ai acestui partid când era condus de Gavril Mîrza, încât și coabitarea în USL a fost și este la Gura Humorului una extrem de grea. De ce la PDL? Să vedem. În mod iarăși surprinzător, deși se declară un om al principiilor, dl Ursaciuc este înconjurat, cu câteva excepții, de oamenii lui Gheorghe Flutur, ale căror principii nu sunt neapărat aceleași cu cele clamate de dl Ursaciuc. Mă gândesc aici la oamenii cu care Gheorghe Flutur, pe vremuri liderul PNL, a spart PNL creând PLD și apoi s-a vărsat cu ei în PD-L. Mă duce gândul și la cei pe care Flutur i-a luat apoi din PNL, când PDL era la guvernare și i-a făcut fie simpatizanți ai politicii adminstrative duse de el ca șef al CJ Suceava, fie direct membri dacă asta nu însemna să își piardă vreo funcție. Foarte interesant e și scenariul după care echipa dlui Ursaciuc lucrează și care va conduce la un singur final: băieții lui Ursaciuc vor poza la alegerile acestea în disidenți plini ochi de principii și moralitate care au vrut binele partidului, dar care nu au fost lăsați să își continue misiunea nobilă, cea de reformare a PNL. Iar dl Popoiu e numai bun de dat ca nadă. După ce se va vedea că nu se poate coabita cu Băișanu și că falia e prea mare între tabere, nimeni nu îi va mai putea condamna pe aceștia că pleacă în altă parte. Adică unde altundeva decât tot alături de Gheorghe Flutur, care, ca un părinte al liberalismului din județul Suceava, cum se vrea a fi și unificator al dreptei din județ, va recertifica faptul că PDL este totuși un partid unde se poate discuta. La urma urmei ne putem gândi la orice, chiar și la un plan bine pus la punct, pentru că lucrurile prea se leagă. Și, uite-așa, noua Revoluție portocalie tot de la Suceava începe, și tot din PNL, și tot sub Gheorghe Flutur ca lider. Singura necunoscută în ecuația aceasta este cam cât timp îi va lua echipei PDL de la municipiul Suceava să preia frâiele la nivel județean. Eu estimez că, oficial, cam peste un an. Pentru că neoficial deja oamenii din jurul noului președinte PDL, Ioan Bălan, s-au organizat și sunt gata de acțiune.