Ceasul aurit

Continui să cred că obiectul primit de pomană la moartea unui personaj este, de fapt, un gaj pentru păstrarea imaginii lui în memoria ta, poate chiar a celor din jurul tău dacă le povestești despre el. Ori de câte ori ai să-l vezi, pipăi, auzi etc. amintirea (cu sensul de obiect dăruit) primită astfel va provoca readucerea astfel în memorie a celui dispărut cândva. Este un act de responsabilitate pe care credința ortodoxă ni-l cere, dar și unul omenesc, specific doar ortodoxiei. Scriu acestea pentru că am fost de veghe câteva ore la catafalcul profesorului Alexandru Vasilescu, fost rector al institutului sucevean de învățământ superior.

 

Era tatăl colegului meu de clasă Sandu (Alexandru) Vasilescu, și el plecat la Ceruri de tânăr, un excelent prieten, cumpătat, inteligent, devotat. Dar Alexandru tatăl era și rectorul institutului la care eram deja student la moartea sa, student chiar datorită lui, căci el m-a sfătuit că e mai bine să încep studenția la Suceava, decât să ajung pifan la Caracal, unde primisem deja ordin de chemare. Mă împac greu cu ideea de moarte, așa că după orele de veghe la căpătâiul rectorului, m-am apropiat periculos de starea de leșin. Doamna Vasilescu a fost aceea care mi-a potolit spaima și slăbiciunea. Și, tot dânsa, la înmormântare, mi-a dăruit ceasul celui decedat, o „Pobedă” aurită, elegantă și de calitate. Am purtat ani buni la mână acel ceas, până a îmbătrânit și el. Îl am și astăzi. Nu m-am uitat de mult la el, dar Citizen-ul de astăzi mi-a adus aminte de vechea Pobedă și de rectorul Alexandru Vasilescu. Și-l pomenesc aici ca pe unul dintre profesorii de vază ai IP3 Suceava, acum când Universitatea se pregătește de semicentenar. Și se cade să fie pomeniți acum atâția alții de atunci, și Mihail Iordache, și Constantin Popescu, și Modesta Viorescu, de la filologia al cărui student am fost, ca și marii Nicolae Corivan, Laurian Someșan sau Nicolae Pop, de la istorie, docenți reîntorși atunci spre luminarea noastră din pușcăriile comuniste. Ca și toți ceilalți care nu mai sunt.