Adevărat regal al limbii române

În niciun caz noi nu facem parte dintre acei oameni sau organizații care să aștepte apariția unei legi pentru a respecta și preaslăvi limba română.

 

Dar am salutat apariția Legii nr. 53/2013 prin care s-a instituit „Ziua Limbii Române”, care să fie sărbătorită în toată țara ziua de 31 august a fiecărui an. Poate măcar acum multe persoane din cadrul autorităților centrale, județene sau locale vor realiza cât de importantă este limba română pentru adevărații români iubitori de limbă, neam și țară. Am putea povesti mult timp despre asemenea acțiuni organizate de noi închinate multora din scriitorii români care-au pus la dispoziția românilor o limbă „ca un fagure de miere”, pe care au cultivat-o cu evlavie chiar de-a lungul ultimelor două secole și nu numai. Și de data aceasta am colaborat mai mulți profesori de limba și literatura română de la școli gimnaziale și colegii din municipiul Rădăuți, chiar și din unele localități limitrofe municipiului, pentru a realiza, cu prilejul „Zilei Limbii Române”, o manifestare închinată acestei zile și care să fie una deosebită. Și, după cum au reacționat spectatorii, care au punctat de multe ori manifestarea cu aplauze prelungite, am ajuns la concluzia că aceasta a fost reușită, atingându-și scopul pentru care a fost organizată. Am ajuns la concluzia că este necesar să schimbăm programul manifestării, pe care am conceput-o sub forma unui simpozion, în cadrul căruia au fost prezentate 5 comunicări. Dar manifestarea a început cu un montaj literar-muzical sub titlul „Odă limbii române”, pregătit și prezentat de elevi ai Școlii Gimnaziale „Mihai Eminescu” și ai colegiilor „Eudoxiu Hurmuzachi” și „Andronic Motrescu”, la care s-au adăugat eleva Bianca Ciornobrevei din Dornești și creatorii-recitatori Adrian Șindilariu, Ghiță Aga (Dornești) și Stelian Cazacu (Sucevița). Iar un grup de profesori de la Școala Gimnazială „M. Eminescu” a realizat un foarte interesant documentar power point despre frumusețea limbii române. Întreaga manifestare i-a ținut pe spectatori cu sufletul la gură. S-au folosit versuri de Mihai Eminescu, Grigore Vieru, Vasile Alecsandri , Octavian Goga și Adrian Păunescu. Demn de menționat este faptul că elevii au recitat în mod magistral versurile, ceea ce-a încântat asistența. După cuvântul de deschidere al dnei Carmen Andronache, președinte al SCLRB, dl Vasile Bîcu, conducătorul delegației de la Cernăuți, din care mai făceau parte dnii Petru Grior și Nicolae Șapcă, a rostit un emoționant cuvânt din care am desprins ce eforturi fac frații de dincolo de graniță pentru menținerea vie a preocupării pentru cultivarea limbii române strămoșești. Comunicările prezentate au fost la obiect, în deplină concordanță cu tematica simpozionului. Realități din istoria limbii române din Bucovina au fost prezentate de dna Carmen Andronache, președinta SCLRB; despre frumusețile neuitate ale limbii române a vorbit dna prof. Sextilia Crăciun; noi mărturii despre Mihai Eminescu a adus dl Petru Grior, directorul Centrului de Studii Istorice și Culturale din Cernăuți, iar subsemnatul, despre implicarea Fundației „Episcopul Grigorie Leu” – Mișcarea pentru Progresul Satului Românesc și a Societății pentru Limba și Literatura Română în Bucovina în legiferarea „Zilei Naționale a Limbii Române”. A mai vorbit, exemplificând, despre multele greșeli de pronunție și scriere care apar la mulți realizatori de emisiuni la tv, crainici sau moderatori. Menționăm că participanții au primit cocarde tricolore, pe care le-au prins cu mândrie pe piept; și au mai primit câte un plic, special realizat cu acest prilej. Acest plic a fost lansat și la Oficiul poștal nr. 1 din Rădăuți, ducându-ne solia în peste 40 de localități din țară. La „Galeriile de artă” din municipiu a fost vernisată o expoziție filatelică sub genericul „Scriitori cu limba dulce ca un fagure de miere”, iar în holul bibliotecii, o expoziție de carte cu volume ale scriitorilor din Bucovina, dar și ale celor care, oriunde ar fi, au scris despre plaiurile bucovinene. Am fost așa de încântat de manifestare încât aș fi vrut să menționez numele tuturor celor care au contribuit la realizarea ei. Dar, făcând adunarea, am constatat că numărul copiilor și al cadrelor didactice este de ordinul zecilor. Totuși, n-am înțeles încă un lucru: oare unde dispar autoritățile atunci când este nevoie să participe, măcar în calitate de spectatori, la unele manifestări culturale, la care ar putea să dea dovadă că sunt adevărați patrioți?