Victor Hostiuc

 

S-a născut la 19 octombrie 1930, în familia Haralambie și Catrina Hostiuc din Mitocu Dragomirnei. După școala elementară de 5 clase, cum era atunci, urmează gimnaziul și Liceul Economic din Suceava, după care lucrează în cadrul Ministerul Afacerilor Interne ca economist, revizor și expert contabil. Fiind ambițios, cu înclinație spre învățătură, în perioada 1950-1955 urmează cursurile Facultății de Științe Juridice, apoi, între 1955 și 1958, cursuri de limba germană și, în paralel, de limbă franceză. Începând cu anul 1959 i se deschid alte perspective, fiind transferat în serviciul diplomatic. Desfășoară o amplă activitate culturală și de presă – 400 de articole, reportaje, interviuri, poezii, atrăgându-și aprecierea poetului și filosofului care a fost Nichifor Crainic. După ce, în 1968, participă, evident, ca membru al corpului diplomatic, la evenimentele din Cehoslovacia, este numit consul general la Viena (1969-1975). Desfășoară o bogată activitate culturală și acolo, de descoperire a unor noi documente privind istoria românilor, contribuind la o mai bună cunoaștere între România și Austria. Colaborează la presa din țară cu articole și reportaje, care apar în „Albina”, „Gazeta literară”, „Contemporanul”, în emisiunile de radio „România Internațional” și în „Almanahul Parohiei Române” din Viena. Mijlocește dialogul între istoriografia română din diasporă și a istoricilor austrieci cu istorici români, în legătură cu istoria și personalitatea lui Mihai Viteazul. Pentru activitatea și serviciile deosebite aduse Republicii Austria, președintele acestei țări l-a decorat cu ordinul „Crucea de Argint”, care se adaugă la zeci de ordine și medalii românești, inclusiv „Steaua României”. Între anii 1975-1990, activând în țară, este solicitat la negocieri și tratate, în acțiuni protocolare, făcând dese deplasări pe patru continente. Și-a continuat activitatea publicistică până la sfârșitul vieții, inclusiv în paginile acestui ziar. S-a stins din viață la data de 19 octombrie 2010, aceeași zi și lună ca și a nașterii, în București. Familia, la dorința sa, l-a înmormântat în cimitirul din satul natal – Mitocu Dragomirnei. (Pens. ALECSANDRU TANASĂ)