Județul Suceava, proces accentuat de îmbătrânire a populației

> Generațiile de după 1989 au și vor avea de întreținut o populație vârstnică numeroasă și inactivă economic
 

Județul Suceava cunoaște un vizibil proces de îmbătrânire. Cel puțin așa arată rezultatele definitive ale Recensământului populației și locuințelor, evoluția principalelor caracteristici demografice fiind făcută publică la sfârșitul săptămânii trecute. Potrivit datelor amintite, pe 20 octombrie 2011, copiii, respectiv segmentul de vârstă 0-14 ani, dețin o pondere de 19,3% din totalul populației județului Suceava; segmentul tânăr, de 15-24 de ani, reprezintă 13,2%; persoanele mature, de 25-64 de ani, formează majoritatea, adică 51,6%, iar persoanele în vârstă de 65 ani, și peste această vârstă, reprezintă 15,9%. Astfel, în comparație cu recensământul populației și locuințelor din 2002, se constată o scădere a ponderii copiilor, care, la momentul respectiv, dețineau 21,6% din totalul populației stabile. De asemenea, diminuări se înregistrează la grupele de vârstă 10-14 ani, 15-19 ani și 20-24 de ani, cauza constând în micșorarea, după anul 2002, a numărului nașterilor. De la începutul anilor ’90 populația intră într-un proces de îmbătrânire demografică, ponderea populației tinere reducându-se și crescând cea a populației vârstnice. Declinul demografic al populației nu provine din creșterea mortalității, ci din scăderea natalității și menținerea acesteia la valori mult sub nivelul de înlocuire a generațiilor și din migrarea externă a persoanelor tinere și a celor apte de muncă. În ultimii 20 de ani, populația în vârstă de peste 75 de ani a crescut cu 2,8% Grupele de vârstă 75-79 de ani, 80-84 de ani și, respectiv, cea de 85 de ani și peste, totalizează 7,7% din populația stabilă a județului Suceava, față de 4,9% cât deținea în 2002, ceea ce reflectă procesul de îmbătrânire a populației. Ponderea redusă a grupei de vârstă 25-64 ani, de 51,6% în total populație, față de 55,7% la nivel de țară, „întărește ipoteza că județul Suceava reprezintă un bazin important pentru migrarea externă”. „La populația în vârstă de 75 de ani, și peste, dacă în 1992, ponderea acesteia era de 3,9%, în 2011 a ajuns la 7,7%, ceea ce denotă că, și la noi, procesul de îmbătrânire a populației a început să devină tot mai accentuat”, a declarat Stelian Ruscior, directorul executiv al Direcției Județene pentru Statistică. Conform șefului DJS, numărul persoanelor în vârstă de 65 de ani, și peste, la 100 de persoane tinere, reprezentând indicele de îmbătrânire, a sporit de la 41,2%, în anul 1992, la 65,1%, în 2002, pentru ca, în 2011, să atingă nivelul de 82,8%. Numărul de persoane în vârstă de 65 de ani, și peste, la 100 de persoane în vârstă de muncă, a sporit de la 16,5%, în 1992, la 21,9% în 2002, și la 24%, în 2011. Stelian Ruscior precizează că o descreștere s-a consemnat la raportul de dependență demografică, reprezentând numărul de persoane tinere în vârstă de sub 15 ani și numărul persoanelor vârstnice de 65 de ani, și peste, care revin la 100 de persoane în vârstă de muncă. Indicatorul amintit a scăzut de la 56,6% în anul 1992, la 55,6%, în 2002 și 54,3% în 2011. Dezechilibru între segmentul cu potențial de contribuabil și celălalt, cu potențial de beneficiar Potrivit recensământului din octombrie 2011, generațiile născute după 1989, mult mai reduse ca dimensiune, se vor afla pe piața muncii în anii 2020-2030 și vor avea de întreținut economic o populație vârstnică numeroasă, inactivă economic. Dacă în 1992, la 100 de persoane adulte reveneau aproape 17 persoane în vârstă de 65 ani și peste, iar în anul 2002, aproape 22 de persoane, în 2011 raportul s-a adâncit la 25 de persoane vârstnice la 100 persoane în vârstă de muncă. Sarcina economică a populației adulte, compusă din generațiile mici născute în ultimii douăzeci de ani, va cunoaște mai mult decât o dublare. În consecință, se creează un dezechilibru, cu mare risc, de adâncire în viitor, între acel segment al populației cu potențial de contribuabil și celălalt, cu potențial de beneficiar.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: