2 iulie, Putna

Sărbătoarea Sfântului Ștefan cel Mare

Acum 509 ani, pe 2 iulie 1504, Sfântul Voievod Ștefan cel Mare își încredința sufletul Părintelui Ceresc. De atunci, la mormântul său de la Putna au venit mereu, și mai ales în ziua de 2 iulie, cei care vor să-l cinstească pe marele domn și să-i ceară ajutor. Ei simt că cel care nu a avut odihnă întru apărarea țării și a credinței veghează în continuare asupra poporului său.
 

Pe 1 iulie, la ora 18, a început slujba Privegherii. În liniștea serii, cântările se așterneau odihnitor în sufletele celor prezenți. Au slujit doi ierarhi – ÎPS Pimen al Sucevei și Rădăuților și PS Macarie al Europei de Nord, alături de părinții de la mănăstire și din împrejurimi. La finalul Privegherii, ÎPS Pimen a vorbit despre portretul luminos și unic al sfântului Ștefan: „La moartea lui, tot poporul a plâns, căci simțea că a pierdut mult bine și multă apărare, după cum ne spune cronica. Pericolul otoman era în plină putere. Și Ștefan cel Mare, cu o mână de oameni, a stat împotriva dușmanilor, care nu voiau numai să cucerească pământul acesta, ci și să răpească din inimile oamenilor credința creștină, cel mai scump dar pentru noi. Oamenii care au altă credință decât cea creștină ori sunt necredincioși nu ne înțeleg pe noi, cei care avem această credință, și se pornesc cu ură asupra noastră. Așa se întâmplă și astăzi. Să reziști în fața atâtor dușmani este o minune peste orice înțelegere a minții. Și această minune Dumnezeu a făcut-o prin Ștefan cel Mare. Când a fost învins, a pus aceasta pe seama păcatelor lui, iar când a biruit, a pus-o pe seama lui Dumnezeu, așa cum și este. De aceea, Mihai Eminescu îndemna ca din ziua de 2 iulie să facem o sărbătoare națională a românilor.” Apoi, Înaltpreasfinția Sa a vorbit despre constrângerile politice internaționale care afectează libera și fireasca dezvoltare a României, din punct de vedere economic, ecologic și moral, inclusiv despre propunerile de schimbare a căsătoriei în noua Constituție. Pe o vreme foarte frumoasă, mii de oameni au fost prezenți la slujbă și la manifestările care au urmat La ora 7, în ziua sărbătorii, a început Acatistul Sfântului Ștefan cel Mare, urmat de slujba Ceasurilor, iar la ora 9.30 a început Sfânta Liturghie, săvârșită pe podiumul ridicat în curtea mănăstirii. Obștea Mănăstirii Putna a avut ca invitați stareți și starețe din toate mănăstirile eparhiei, oficialități județene și locale, precum și grupuri de pelerini din nordul Bucovinei și Basarabia. La slujbă, alături de ÎPS Pimen, au participat ÎPS Teodosie al Tomisului, PS Longhin de Bănceni, clerici din mănăstiri și de mir din toate provinciile românești, cu totul nu mai puțin de 91 de slujitori, semn al marii evlavii pentru acest părinte al neamului. Pe lângă părinții mănăstirii, o parte din cântări au fost interpretate de un cor al preoților și studenților teologi din Chișinău. Predica a fost ținută de către ÎPS Teodosie: „Azi e sărbătoarea voievodului fără de moarte, neîntrecut în credință, nemăsurat în jertfă. A voievodului care cuprinde cu privirea sa, din cer, tot ținutul pe care odinioară l-a cârmuit. Era ca un păstor pentru acest popor, era precum Moise pentru poporul său. Iubea poporul precum își iubea propria familie. A împletit vitejia cu credința și diplomația. Le-a adus la cea mai înaltă ținută. Dintre toate, cel mai mult strălucește credința. Credința strălucește din multele zidiri de biserici și mănăstiri și din daniile sale. El este domnul care s-a călăuzit de darul și duhul lui Dumnezeu. Și-a așezat mormântul aici și de aici veghează toată Moldova, și nordul Bucovinei, și Basarabia.” PS Longhin i-a invitat pe cei doi ierarhi și pe toți cei prezenți la Mănăstirea Bănceni, din nordul Bucovinei, în Ucraina. Acolo PS Longhin a ridicat și un orfelinat, în care trăiesc mai mult de 400 de copii, dintre care unii sunt cu handicap ori bolnavi de SIDA. Au urmat depuneri de coroane din partea Instituției Prefectului, Consiliului Județean, Inspectoratului de Jandarmi Suceava, Școlii de Subofițeri Fălticeni, Poliției de Frontieră, Inspectoratului de Poliție al Județului Suceava, Inspectoratului pentru Situații de Urgență, Serviciului Român de Informații, senatorului Gheorghe Flutur, deputatei Sanda Maria Ardeleanu, Cadrelor Militare în Rezervă din Rădăuți, a lui Dumitru Mihăescu, Primăriei Putna, Primăriei Vicovu de Sus. Manifestările s-au încheiat cu prezentarea onorului militar de către efective de jandarmi de la IJJ Suceava și Școala de Subofițeri din Fălticeni. Cei prezenți la această sărbătoare au trăit ceea ce adesea simt cei care intră în ctitoria și necropola marelui voievod: fiorul sfânt al apropierii de ceva măreț, plin de putere și curăție, plin de lumină și dragoste. Un loc unde sufletul se simte acasă, ocrotit și chemat către bine. Aici oamenii aud lămurit chemarea către demnitate și frumos, către o viață în lumină. Toate acestea sunt rodul lucrării Maicii Domnului, ocrotitoarea pe care Sfântul Ștefan i-a hărăzit-o Putnei, al lucrării peste veacuri a sfântului voievod și al nevoitorilor care au odrăslit în arborele vieții duhovnicești, plantat de el într-o veche sihăstrie ascunsă în codrii Bucovinei. Despre această legătură a vorbit părintele stareț al mănăstirii, arhim. Melchisedec Velnic: „Pentru noi, românii, și, în mod deosebit pentru noi, creștinii ortodocși, sărbătoarea de astăzi a slăvitului voievod Ștefan este o sărbătoare deosebită. Nu are fiecare popor astfel de sfinți aleși. Vin la mormântul lui nenumărați pelerini din toate colțurile țării, pentru că simt puterea sfântului voievod Ștefan. Să ne aducem aminte că primii creștini mergeau la mormintele martirilor și le aduceau mulțumire pentru că și-au vărsat sângele pentru dreapta credință. Măria Sa Ștefan este un mărturisitor al dreptei credințe. De aceea vin oamenii la mormântul său, loc care a fost cinstit dintotdeauna, din care poetul nostru național a spus să facem altar al conștiinței naționale. Nu este puțin lucru să auzi de la Mihai Eminescu aceste cuvinte, căci el a fost un adânc cunoscător al ființei românilor. Măria Sa Ștefan a iubit valorile, a iubit adevărul, a iubit frumosul, a iubit bunătatea. Bunătatea nu este altceva decât gândirea lui Dumnezeu înfăptuită de noi, oamenii. A iubit libertatea. Libertatea este chipul lui Dumnezeu. Ștefan a fost liber în lucrarea sa pentru că a avut o credință adâncă, statornică și dreaptă și aceasta i-a dat libertate în gândire și în faptă. Păcatul mărginește, dar credința, smerenia, virtutea te fac liber. Măria Sa a întipărit libertatea în sufletul său și, în felul acesta, a dobândit asemănarea cu Dumnezeu. Cu Măria Sa Ștefan s-au împlinit gândul și lucrarea lui Dumnezeu. Poate nu este mai măreață lucrare cu un alt român. S-a văzut lucrarea lui Dumnezeu de la început și până la cea din urmă suflare a sa. De aceea îl iubim, îl prețuim și venim la Putna, la mormântul celui mai mare român. Să nu uităm să ne apărăm valorile, căci altfel ne va fi greu. Facă Bunul Dumnezeu ca ziua aceasta să fie tuturor prilej de mărturisire a adevărului, a dreptei credințe, a dragostei de muncă și, dacă le vom iubi pe acestea, vom fi pe urmele sfinților noștri strămoși.” Protos. DOSOFTEI DIJMĂRESCU, Mănăstirea Putna

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: