SCLRB - 150 de ani

George Tofan, o figură luminoasă a Bucovinei istorice

Născut la 5 noiembrie 1880, în satul Bilca din fostul județ Rădăuți, într-o familie de oameni săraci, George Tofan a urmat școala primară în satul natal, cu sprijinul Societății „Școala Română”, între anii 1892-1900, urmând cursurile Gimnaziului Superior gr. or. din Suceava. Aici i-a avut ca profesori pe Nicolai Tcaciuc-Albu, dr. A. Dașchievici, Simion Florea Marian, Eusebie Popovici ș.a.
 

La absolvirea liceului, în 1900, George Tofan s-a înscris la Facultatea de litere și filozofie a Universității din Cernăuți, pregătindu-se pentru cariera didactică, „când numărul profesorilor români de la liceul din Suceava se împuținează pe an ce merge și locul lor îl ocupă profesori străini de limba și legea, ba de multe ori străini și de țara noastră …”. În anul 1904, la absolvirea facultății, a fost numit profesor suplinitor la liceul din Suceava, catedra de istorie, iar din toamna anului 1906 s-a transferat la Școala Normală din Cernăuți, unde rămâne până la sfârșitul vieții, în afara anilor de refugiu. După izbucnirea Primului Război Mondial, refuzând să slujească în armata imperială, s-a refugiat în România, unde a militat pentru intrarea Țării în război. A trăit mai întâi la Bazargic, în Cadrilater, unde a fost director la gimnaziul românesc, apoi în Basarabia, unde a rămas până în preajma înfăptuirii Actului Unirii de la 28 noiembrie 1918. La Chișinău, bucovinenii au format un comitet în frunte cu Ion Nistor, T.V. Ștefanelli, George Tofan, Em. Iliuț și N. Cotos, care, la 6 octombrie 1918, cere ca teritoriile românești din monarhia austro-ungară să se unească cu România. Se întoarce în Bucovina la 23 noiembrie 1918. La ședința Consiliului Național Român din 25 noiembrie 1918, la propunerea lui Doru Popovici, sunt cooptați un număr de 50 noi membri, între care și George Tofan. În această ședință, el a vorbit în numele refugiaților români, încheind memorabila declarație cu aceste cuvinte: „Ridicându-ne pe deasupra tuturor prejudecăților, uitând tot trecutul neînțelegerilor, gândurile noastre se îndreaptă în aceste clipe mărețe numai la viitorul neamului nostru iubit și de aceea chemăm la muncă pentru fericirea acestui neam pe toți cei de un gând cu noi”. După Unire, George Tofan s-a întors la problemele învățământului primar. A pus bazele învățământului în limba română și a militat pentru introducerea alfabetului latin în școlile din Basarabia. A inițiat și condus Asociația Corpului Didactic Român din Bucovina, a lucrat în calitate de secretar la Societatea pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina, a înființat, între anii 1910-1914, un număr de 14 școli primare românești și apoi Școala normală particulară de fete din Cernăuți, cu predare în limba română, și a organizat cursurile de vară pentru învățători. La Suceava, în anul 1914, a inițiat și organizat, cu multe greutăți, Congresul învățătorilor, cu scopul declarat de a promova lupta pentru păstrarea limbii, a datinilor, a culturii și a ființei naționale în Bucovina. De fapt, prin întreaga sa activitate pusă în slujba învățământului românesc a dus la alegerea sa ca prim președinte al Asociației Învățătorilor din fostul județ Rădăuți. George Tofan a contribuit la dezvoltarea presei românești, colaborând la numeroase publicații din Cernăuți, Suceava, Iași, București, Arad și Chișinău, cum ar fi: Junimea literară, Viața românească, Ziaristica noastră, Școala moldovenească, România nouă și Junimea literară. În anul 1907 scoate revista „Școala”, publicație cu profil didactic, iar în anul 1909 îl găsim redactor al ziarelor „Patria” și „Foaia poporului”. George Tofan, prin întreaga sa activitate politică, literară și educativă rămâne o personalitate de frunte a românismului din Bucovina și un activ participant la Actul Unirii Bucovinei cu România.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: