Matei Vișniec, la sărbătoarea „Zilelor Francofoniei” de la Universitate

“Pornind de la șeful statului, până la autoritățile locale, ideea de cultură ar trebui regândită și asimilată altfel”

“Cultura nu trebuie să sufere dacă sunt alternanțe la putere”, a spus scriitorul și ziaristul Matei Vișniec celor prezenți marți seara, în Auditoriumul Universității Suceava, la conferința sa din cadrul „Zilelor Francofoniei”.
 

Matei Visniec

Adresându-se asistenței din sală și de la masa de prezidiu de pe scenă, asistență din care au făcut parte și autorități locale și județene (implicit oameni politici), Matei Vișniec a arătat că există “o idee pe care oamenii politici trebuie s-o înțeleagă”: “Cultura servește economia. Când se investește în cultură se investește în economie, dar roadele nu vin imediat, poate peste 5 ani, poate peste 10 ani. Trebuie să vedem mai departe decât veniturile imediate. Pornind de la șeful statului, până la autoritățile locale, ideea de cultură ar trebui regândită și asimilată altfel”. „Zilele francofoniei” de la Suceava, manifestare organizată de Consiliul Județean Suceava, prin Centrul Cultural Bucovina și Centrul Promovării Culturii Tradiționale, în colaborare cu Universitatea Suceava, a fost deschisă marți seara de prof. univ. dr. Elena Brândușa Steiciuc, care a urat un bun venit tuturor celor prezenți în prezidiu și în sală – subprefectul Angela Zarojanu, vicepreședintele CJ Vasile Ilie, primarul Sucevei, Ioan Lungu, rectorul USV, prof. univ. dr. Valentin Popa, fostului rector, prof. univ. dr. ing. Adrian Graur, profesori și studenți ai USV, scriitori și oameni de cultură suceveni și, nu în ultimul rând, oaspeți de la Ambasada Franței la București. Primarul Ion Lungu: „un mare bucovinean, cu care ne mândrim” va deveni cetățean de onoare al Sucevei Primarul Sucevei, Ion Lungu, a „profitat” de prezența lui Matei Vișniec, pe care îl consideră „un mare bucovinean, cu care ne mândrim”, și a anunțat – precizând că e campanie și că gestul ar putea fi „interpretat” – că primăria îi va conferi acestuia titlul de Cetățean de onoare al Sucevei, în „perioada următoare”. Primarul a spus că scriitorul a acceptat, cu condiția ca primăria să ecologizeze râul Suceava, să vină să pescuiască acolo. Înainte ca Matei Vișniec să conferențieze despre „Zilele francofoniei: o sărbătoare a identității”, lector univ. dr. Olga Gancevici, de la universitatea suceveană, a prezentat succint, dar foarte sugestiv, patru cărți semnate de Matei Vișniec și apărute în 2010 și 2011. Este vorba despre romanul „Dezordine preventivă”, un roman „situat între ficțiune și realitate”, care „vine din experiența acumulată la radio France International” și care „dezvăluie unele secrete profesionale, tertipuri mediatice, „Domnul K eliberat”, „un roman scris în urmă cu 20 de ani, când autorul devenea liber după plecarea din România”, volumul de poezie „La masă cu Marx”, „un poem politic sub forma unei aparente lecții de istorie”, și volumul de teatru poetic „Scrisori de dragoste către o prințesă chineză”, cu texte care „pot fi considerate module de prezentare scenică”, puse deja în scenă la Tokio. În debutul prelegerii sale, Matei Vișniec a explicat „cum am devenit francofil înainte de a deveni francofon”. El a vorbit despre faptul că, în România comunistă, literatura și cultura franceze erau „mai prezente ca acum”, prin „Cei trei muschetari”, care „mi-au structurat inima și gândirea”, prin filmele cu actorii lor, celebri pe-atunci, Jean Gabin și Jean Marais, prin cântecul francez care „era mai prezent atunci în viața noastră”. Matei Vișniec a vorbit despre plecarea în Franța, „unde niciodată nu m-am simțit exilat, deși am cerut azil politic”, despre „lupta” dusă cu limba franceză, luptă care „nu s-a terminat nici acum” și care „mi-a dat aripi, m-a îmbogățit”. El a mulțumit în final tuturor, „pentru calitatea atenției pe care am observat-o pe fețele dvs.” Moustafa Aouar, omul care a creat un teatru într-o gară, în spectacolul „Orașul cu un singur locuitor” Plecat din România la Paris în 1987, de 11-12 ani Matei Vișniec revine în țara de origine cu diferite companii de teatru, la festivaluri de gen, cu acei „complici francezi” cu care colaborează în spectacole de teatru, muzică și poezie. Compania Delagare este unul din acei complici, sufletul ei fiind „acest prieten al meu cu care vin aici, Moustafa Aouar”, de origine algeriană, născut în Franța, „un mare iubitor de poezie, ca și mine”, actor, regizor, director de teatru. El a creat un teatru într-o gară dezafectată din sudul Parisului, acum 20 de ani, unde sunt prezentate spectacole de teatru și alte „evenimente extraordinare, festivaluri, întâlniri între oameni de artă, de cultură, de teatru din estul, vestul, sudul Europei, din nordul Africii”. Moustafa Aouar a fost prezent și pe scena din Auditoriumul universității, alături de un chitarist și un violoncelist, cu care formează trupa Mr. DELAGARE & CIE, în spectacolul „Orașul cu un singur lo-cuitor” („La ville d’un seul habitant”). Prezență spectaculoasă în sine, degajând mult umor prin mimică și gesturi, printre care acela de a-și aranja mereu o cămașă sub forma împachetată, cu cravată roșie prinsă de gulerul apretat, prinsă cu niște cleme sub sacou, Moustafa Aouar a recitat (aproape fredonând) cu o mare forță dramatică, însă, poeme scrise de autori din Suceava și nordul Moldovei, încheind cu cele ale lui Matei Vișniec. Melodii recitate, poeme rostite în limba franceză, cântate aproape în ritm de blues, jazz. Recitalul realizat cu poemele românilor a început cu „Fereastra”, poem scris de Carmen Veronica Steiciuc, unul dintre acei complici pomeniți de Matei Vișniec, despre care acesta a spus „că a reușit să convingă instituții și oameni să sprijine acest proiect”, continuând cu autorii Valeriu Stancu, Lucian Vasiliu, Daniel Corbu, Mariana Codruț, Emil Brumaru. Au urmat poemele lui Matei Vișniec, precum „Dușmanul meu personal”, „Femeia uriașă”, „Întoarcerea acasă”, ”Meditație în fața unui pahar gol”, care au adus și mai multă intensitate pe scenă și în sală. Spectacolul regizat de Mustafa Aouar a fost prezentat la Rădăuți, înainte de Suceava, astăzi aflându-se la Botoșani. Pe 30 martie, la ora 19, va fi prezentat în Aula Bibliotecii Centrale Universitare din Iași, apoi la București, la începutul lunii aprilie. Matei Vișniec s-a născut la Rădăuți în 1956 și a absolvit Facultatea de Filosofie și Istorie a Universității București. La Paris s-a desăvârșit ca autor de teatru, pe care îl scrie numai în franceză, romanele sale fiind scrise numai în română, a precizat chiar autorul. În prezent este angajat la Radio France Internationale – Secția Română.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: