În imensa coșarcă au fost așezate șase ouă uriașe și câteva zeci de coșuri pascale pregătite de gospodinele din Ciocănești și Botuș. „Sunt ouă din lut, cu o dimensiune de peste jumătate de metru, vopsite cu vopsea, în stilul tradițional al Ciocăneștiului, în cele patru culori – fondul negru, și culorile alb, roșu, galben – cu modelele tradiționale. Aceste ouă au fost lucrate de șase persoane din Ciocănești, fiecare în stil propriu, dar păstrând tradiția”, ne-a spus încondeietoarea Cristina Timu. Conform primarului Gheorghe Tomoiagă, „Cea mai mare coșarcă de Paște” simbolizează măreția sufletească a mamelor creștine ortodoxe în pregătirea familiei pentru a întâmpina cea mai mare sărbătoare a creștinătății, Învierea lui Iisus Hristos, mântuitorul lumii, căreia îi aduc astfel un profund omagiu. Primarul ne-a declarat că „Cea mai mare coșarcă de Paște” este un element de noutate în România. „Trebuie să mărturisesc că lada de zestre este plină și mai avem de scos la lumină în fiecare an câte un element de noutate din ceea ce ne-au lăsat moșii și strămoșii noștri, încă de pe vremea lui Ștefan cel Mare. Generațiile care vin trebuie să cunoască tot ceea ce avem moștenire de la ei, moștenire pe care trebuie să o punem în valoare astfel încât europenii trebuie să vină în această parte a țării să își petreacă concediile, să vină să guste din bucatele Bucovinei și, sigur, nu vor pleca nemulțumiți și vor reveni cu drag la Ciocănești”, a precizat Gheorghe Tomoiagă. Deschiderea oficială a celei de-a IX-a ediții a festivalului a avut loc în fața Casei de Cultură „Florin Gheucă”, în prezența încondeietorilor, localnicilor, turiștilor și a oficialităților locale și județene, printre care s-au numărat Vasile Ilie, vicepreședinte al CJ, și deputatul Dumitru Pardău. După cuvintele adresate de oficiali și invitați, un sobor de preoți avându-l în frunte pe pr. protopop Aurel Goraș a oficiat o slujbă de sfințire și binecuvântare a coșărcii și a expoziției. „La orice manifestare de acest gen, dacă vom uita sau vom neglija sursa de sacralitate care a generat respectivul eveniment, atunci el riscă să se dilueze. Îmi aduc aminte că, atunci când eram copil, înainte de a veni sărbătoarea Paștelui, părinții se duceau la cea mai iscusită gospodină din sat care încondeia ouă și cumpărau un ou sau mai multe. Acasă nu se aduceau mai mult de trei sau patru ouă închistrite, dar unul era dus la biserică și pus exact în mijlocul coșărcii, pe pască. Oul respectiv, după ce era sfințit la slujba de dimineață, era pus pe o masă într-o farfurioară în camera de curat. Oul acela nu se dăruia nimănui, stătea un an întreg în casă și era considerat purtător de sfințenie și de binecuvântare. Aceasta este sursa de sacralitate a oului ca simbol al Învierii și iată că aici a fost această inițiativă fericită, de a înființa festivalul. Prin acest festival, comuna Ciocănești a crescut, s-a ridicat”, a precizat pr. protopop Aurel Goraș.
Comentarii