L.D. CLEMENT
Și pare-se că toată povestea se reduce la o (altfel adesea recognoscibilă) situație de „discriminare sexuală” (la noi, la români, adoptându-se cu grăbire acest concept aparte, cu înțelesuri clare, se vorbește însă prea puțin despre „discriminarea de gen”, cea care ar opera, de fapt, mai sus). Însă povestea spune mult mai mult decât ceea ce ar putea însemna, în clișee, ea și el la locul de muncă. Vorbește totodată despre ei, acei „ei” din nefericire atât de ușor de recunoscut fiindcă adesea și noi facem parte din „grupul de ei”. Vorbește – general și concret – despre discriminare salarială, despre discriminare în privința accederii la funcții, despre discriminare în privința accederii la cursuri de pregătire profesională (nu-i așa că, de regulă, la astfel de cursuri, când sunt gratuite, merg șefii și prietenii lor, iar specialiștii cărora le sunt adresate sunt obligați să caute altele, eventual în zile de CO, pe care să plătească, din lefșoarele lor, transport, cazare, profesori?), despre discriminare în distribuirea sarcinilor și în recompensarea muncii (mai cu toții știm că până și după reducerile operate pe bugetari există posturi făcute să se lucreze – chiar și cât pentru 2-3 – și posturi de pe care să se ridice lefuri; deși ar părea straniu, până și în firme private se întâmplă așa ceva!).
Comentarii