Sine ira et studio

Săptămâna trecută a fost lansat la Suceava, prin grija soțului său, un nou volum semnat Elena Nistor. Intitulat „Umbre și lumini” (Ed. „George Tofan” Suceava, 2011), conține versuri (peste 100 de pagini, concepute între 1999 și 2004), mărturisiri, extrase din presă despre cărțile anterioare și numeroase opinii despre acestea și despre autoare.

 

Potrivit universitarei Sabina Fînaru, care semnează prefața, „mai mult decât cea din volumele anterioare”, poezia „de album” din acest volum „este animată de bucuria unui suflet ce și-a păstrat curăția copilărească a perspectivei asupra lumii în care trăiește sine ira et studio, atent la rândurile ei, înțelese prin legile generale ale firii”. Într-un „Omagiu poeziei clasice, omagiu poetei Elena Nistor”, dr. Ioan Iețcu, scriitor el însuși, opinează: „Poezia Elenei Nistor este un avertisment, un strigăt de alarmă care vrea să spună că «Atâta vreme cât încă ne emoționează Eminescu și Creangă, nu-i prea târziu, mai avem șansa izbăvirii morale». De altfel, Elena Nistor, între poeziile sale, nu putea să nu dedice o Odă marelui poet fără a ști (…) că inima sa grăbită dar bună se va opri pentru totdeauna în stradă, tocmai lângă statuia poetului național al românilor”.