Festivalul-concurs național coral de muzică religioasă ortodoxă „Buna Vestire”, Fundu Moldovei, 2011

Vă prezentăm câteva impresii ale membrilor juriului, invitaților și organizatorilor celei de-a XXI-a ediții a Festivalul-concurs național coral de muzică religioasă ortodoxă „Buna Vestire”, Fundu Moldovei, 2011:

 

ÎPS Pimen, arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, invitat: „Fiecare zi își are specificul ei. Fiecare timp, fiecare anotimp, fiecare deceniu, fiecare secol își au specificul lor. Dar în toate acestea trebuie să vedem prezența și purtarea de grijă a lui Dumnezeu. Dumnezeu a permis ca, după un număr de ani de regim comunist, să vie o altă rânduială, cu o libertate pe care nu am avut-o înainte de decembrie 1989. Această libertate, această înnoire a vieții, mai ales pe plan religios, spiritual, a creat cadrul necesar pentru ca, în Fundu Moldovei, un grup de oameni cu suflete mari, să aibă inițiativa organizării unui festival legat de sărbătoarea Buna Vestire. Ceea ce s-a întâmplat după evenimentele din decembrie 1989 era o bună vestire pentru o viață mai bună, pentru libertatea de gândire, de simțire, de mărturisire a credinței. Cântarea bisericească aduce multă mângâiere, multă liniște în sufletele noastre. La această cântare bisericească se adaugă și cântarea patriotică, ce scoate în evidență frumusețea virtuții, dragostea de patrie, vitejia celor care și-au apărat țara. O cântare patriotică este o cântare binecuvântată de Dumnezeu, dar mai puțin cultivată. Tot în această frumusețe a credinței noastre ortodoxe, a trăirii noastre românești, se înscrie și costumul național sau portul popular, care întrece multe frumuseți în ceea ce privește îmbrăcămintea omului. Fie că este îmbrăcăminte simplă, predomină albul și câteva motive florale, fie că este o îmbrăcămintea cu multe ornamente și culori diferite, arată bogăția de simțire a omului. Simțire curată, frumoasă. Fie că ne gândim la casa țărănească, fie că ne gândim la obiceiurile și rânduielile legate de sufletele noastre, mai ales pentru cei repausați, în toate acestea se arată bogăția sufletească și mai ales duhul de comuniune între oameni și Dumnezeu. Cântarea aparține omului care are inima bună. De aceea, îl rog pe Bunul Dumnezeu să vă păstreze în această stăruință sfântă, să primească osteneala dvs. și să vă răsplătească pe toți cu bucuria mântuirii. Să fiți sănătoși!” Ioan Iacob, inițiatorul festivalului, un om de excepție, care și-a dăruit 20 de ani pentru a readuce muzica corală religioasă în cotidianul spiritual, pentru a contura o adevărată cultură corală la Fundu Moldovei, care să reziste în timp, ne-a mărturisit: „După revoluție a fost un vid în activitatea culturală, nu mai știa nimeni în ce parte să o ia. Formațiile corale aveau atunci în repertoriu cântece pentru Ceaușescu și Elena, iar formația corală se simțea oarecum vinovată. Am hotărât imediat după Revoluție să abordăm strict repertoriul religios, cu precădere creștin-ortodox. Nu ca o atitudine de frondă, ci ca o spăsire în fața lumii, ca o recunoaștere a realității. Ne-am spus că este necesar un canon. Nu o pedeapsă, ci o resemnare. Am dat un canon de 20 de ani acestor formații și am înființat acest festival. Am provocat toate formațiile corale în această competiție pentru a-L lăuda pe Dumnezeu. Nu a fost ușor. Dar am avut un sprijin absolut din partea ÎPS Pimen, pe care l-am numit președinte de onoare al juriului și care ne-a încurajat de fiecare dată. Mai toate formațiile corale din județul nostru au trecut pe la Fundu Moldovei. Pe parcurs au început să apară și expozițiile de ouă încondeiate, pictură pe sticlă, îmbrăcăminte de Paști pentru copii, artă culinară bucovineană, meșteșuguri de la mânăstiri. În decursul vremii s-au perindat în juriu de la profesori locali de muzică la profesori universitari doctori în materie de muzică. Lucrurile se desfășoară sub semnul corectitudinii de fiecare dată și nu au existat dubii asupra ierarhizării valorilor participante în festival. La ediția jubiliară de anul trecut a apărut un cor minunat, „Byzantion” de la Parohia „Sf. Nicolae” Socola – Iași, care a spulberat totul. Pentru prima dată ne-am bucurat de o muzică bizantină cum n-am mai auzit. Educația muzicală la țară este precară, dar în acești 20 de ani am reușit să avem un segment de spectatori teribili, care vin și apreciază, gustă acest gen de muzică. Sala Căminului Cultural din Fundu Moldovei a devenit o adevărată sală a concertelor de muzică cultă. Din acest punct de vedere, eu sunt foarte mulțumit. Festivalul se desfășoară într-un loc în care ponderea este folclorul, iar oamenii sunt credincioși. Consider că festivalul nu se va opri. Cu sau fără voia mea, voi fi eu sau nu voi fi eu acolo, cu siguranță că lucrurile vor merge înainte. Deja este o echipă de oameni la Fundu Moldovei care au învățat ce este această instituție a festivalului. Nu poți să faci un festival religios ortodox dacă nu îmbini energia tânără cu experiența matură și cu aplecarea spre acest fenomen. Cu timpul oamenii se așază și încep să intre în matca lor și dau lucrurilor un curs normal și firesc.” Prof. univ. dr. Viorel Munteanu, rector al Universității de Arte „George Enescu” Iași, președintele juriului: „S-a încheiat cea de-a XXI-a ediție a Festivalului-concurs național coral de muzică religioasă ortodoxă „Buna Vestire” de la Fundu Moldovei și trebuie să recunoaștem că a fost o ediție foarte frumoasă. Preacucernicii părinți au fost inima acestui festival. Învățătura și credința s-au îmbinat minunat în această sărbătoare la Fundu Moldovei. La a XX-a ediție noi am elaborat o culegere de muzică religioasă, un volum foarte bogat, cu creații de ieri și de astăzi, pe care în mare parte le-am regăsit în repertoriul formațiilor din acest an. Putem afirma că la Fundu Moldovei a renăscut mișcarea corală. Spun acest lucru pentru că, dacă până în 1989 nu puteam cânta deloc muzică religioasă, începând cu 1990 acest festival a avut un impuls extraordinar. Este o mare bucurie să vezi tinerii sau publicul de diferite categorii, cu preocupări diferite, cântând în formații sau ascultând, într-o sală arhiplină, muzică religioasă. Două refrene s-au impus la Fundu Moldovei în acest an: «Cu noi este Dumnezeu» și «Sus inima, români!»” Prof. Sever Paraschiv Dumitrache, manager al Centrului Cultural Bucovina, membru al juriului: „După un început timid, care îmi crease o oarecare spaimă, am constatat că și ediția din acest an s-a ridicat la un nivel superior, calitativ vorbind. Remarc – și cu mare bucurie o spun – prezența dirijorilor foarte tineri. Este un lucru bun. Ei au o școală dirijorală, serios efectuată, cunoștințe în domeniu, și asta înseamnă că muzica corală este pe mâini bune. Festivalul este important pentru conservarea și promovarea muzicii religioase, care mai bine de jumătate de secol a stat ascunsă. Și meritul este al organizatorilor acestui festival, care în urmă cu XXI de ediții au inițiat acest proiect. Calitativ, festivalul a crescut de la an la an. Este o competiție. Deja nu se mai poate face diferență între coruri de amatori și coruri profesioniste. Este extrem de important și trebuie în mod obligatoriu ca acest festival să dăinuie, pentru că este unul dintre cele mai serioase festivaluri de muzică sacră din țară. Cred că ar fi necesară, în special la nivelul județului, o preselecție a formațiilor participante, care să capete un gir de specialitate, pentru a nu se strecura formații care nu sunt încă suficient pregătite. Mai multe de făcut pe linia recomandărilor repertoriale și, de ce nu, o instruire temeinică a dirijorilor formațiilor de amatori.” Conf. univ. dr. preot Florin Bucescu, Universitatea de Arte „George Enescu” Iași, membru al juriului: „În acest an, Festivalul-concurs național coral de muzică religioasă ortodoxă «Buna Vestire» a adus un plus de tinerețe și de calitate artistică, dar în mod inegal. De exemplu, corurile parohiale s-au remarcat în mod special, au venit din multe zone ale țării, ceea ce este un semn bun. Înseamnă că începe să existe o mișcare corală bisericească susținută de preoți, de parohi. Și acest lucru este benefic, deoarece preoții se străduiesc să aleagă repertorii frumoase și să adune în jurul stranei cântăreți buni, oameni care chiar învață note, dirijori. S-au remarcat câteva coruri deosebite din Iași și din Suceava. Există și o tradiție, dar actualitatea încurajează și își spune cuvântul în activitatea corală. Sunt și dirijori valoroși, de la Suceava l-am remarcat din nou pe părintele Lucian Tablan Popescu. La corul de la Biserica Bărboi, și dirijorul, și coriștii au demonstrat mult talent și studiu. Cred că pentru viitor este bine să se pună accentul pe studierea mai atentă și mai îndelungată a partiturilor. Am remarcat că a fost binevenită antologia corală «Lăudăm pre Domnul» pentru că au avut de unde să-și aleagă repertoriile. Au fost repertorii mai variate și mai reușite. Deficiența cea mare este în ceea ce privește unele coruri de liceu și unele coruri din parohiile sătești, care încă nu au specialiști, nu au profesori și vin și interpretează cântece nestudiate. Dacă unii au cântat strălucitor, au fost și cazuri un pic mai jenante. Ar trebui făcută o mai bună selecție a celor care vor să participe în festival. Neamțul are o vorbă: «Poate el ceva?». «Iar dacă nu poate, să mai învețe!»” Prof. Viorel Bârleanu, etnomuzicolog la Universitatea de Arte „George Enescu» Iași, membru al juriului: „Sunt invitat de vreo 3-4 ani la acest festival și s-a observat de la an la an o ridicare a calității concursului, dată de factorul local, dar și de factorul artistic. Dirijorii au selectat un repertoriu de calitate, chiar dacă uneori deosebit de dificil. Anul acesta a fost mai bine, pentru că formațiile au avut prin regulament obligativitatea să aleagă o piesă corală dintr-o anumită culegere, și atunci au fost obligați dirijorii să cerceteze, să învețe ceva mai mult. Și asta s-a văzut în ridicarea calității repertoriale a corurilor, dar și în ridicarea calității formațiilor care s-au prezentat în concurs. Au fost și formații de tineri de liceu, și formații de maturi, și formații de parohii sătești, emoționante, coruri de preoți. S-au adunat cu toții și au cântat cu pasiune și cu plăcere.” Prof. dr. Bogdan Constantin Neculau, realizatorul emisiunilor „Viața spirituală” de la Radio Iași, reprezentantul partenerului media la acest festival: „Nu se poate spune dacă a XXI-a ediție este un număr mare sau un număr mic, însă acest festival are deosebitul merit de a transmite mai departe – și cu toții avem datoria morală să facem acest lucru – adevăratele, eternele valori ale neamului nostru. În acest festival s-a văzut foarte bine că s-au îmbinat foarte frumos latura religioasă și latura patriotică a poporului nostru. De fapt, aici, în Bucovina, putem spune, fără teama de a greși, că una fără alta nu se poate.” Constanța Cristescu, etnomuzicolog, consultant artistic la Centrul Cultural Bucovina: „Fundu Moldovei, din perspectiva etnomuzicologiei, a fost un centru de referință în cercetările etnomuzicologice, chiar din timpul cercetărilor echipei Gusti, din care a făcut parte un remarcabil etnomuzicolog de talie internațională, Constantin Brăiloiu, întemeietorul științei românești a etnomuzicologiei, mare colaborator al lui Béla Bartók și întemeietor al Institutului de Folclor «Constantin Brăiloiu» al Academiei Române din București. Acest mare savant român, Constantin Brăiloiu, a descins de câteva ori în Fundu Moldovei pentru investigații în domeniul folclorului muzical și ne-a lăsat remarcabile notații, transcrieri de folclor, din vremea aceea, culese de dânsul pe cilindri de fonograf și transmise printr-o metodă modernă de notare, de fixare pe portativ a cântecului oral, a cântecului folcloric. Lui Constantin Brăiloiu îi datorăm prin urmare vestigiile unei mari tradiții folclorice păstrate în această vatră, care a constituit și constituie o vatră de continuitate a tradiției folclorice pe toată perioada secolului XX și, iată, până în secolul XXI. Folclorul nu a fost niciodată perimat în cultura românească. Folclorul a fost, este viu și va trebui să fie un element de referință culturală în modernitatea viitoare a satului contemporan, a culturii românești, în afirmarea noastră pe piața muzicală internațională. Nu cu rock, nu cu manele sau te miri ce alte făcături ieșim și ne afirmăm în lume, ci cu valorile culturii noastre tradiționale, care permanent se reîmprospătează și se remodulează după cum evoluează sistemul socio-economic, educațional și cultural al vremii.” (CARMEN VERONICA STEICIUC, consultant artistic CCPCT, Centrul Cultural Bucovina)