Carte-document despre martiri

Filiala Suceava a Asociației Foștilor Deținuți Politici din România a scos de sub tipar, la sfârșitul anului 2010, o carte, dar nu o carte oarecare, ci, după părerea noastră, o carte-document, de importanță vitală pentru cunoașterea istoriei neamului nostru. Ea vine să lumineze o pată neagră care acoperea o perioadă din istoria noastră.

 

Trei persoane au colaborat la realizarea acestei cărți-document: Vasile Pânzaru, Nicolae Seliuc și Aurel Cucoș. După cum aflăm din prefață, autorii s-au bazat pe declarațiile autentice aflate în arhiva Filialei Suceava a AFDPR, pe mărturiile supraviețuitorilor, care au vorbit despre viața lor, dar și pe cele ale celor decedați în închisori sau omorâți în lagărele de exterminare. Este bine ca generațiile actuale, dar și cele viitoare, să cunoască jertfa celor mulți, dar încă anonimi, care s-au sacrificat în numele unor idealuri. Suntem obligați să-i scoatem din anonimat și tocmai așa ceva, spre lauda lor, fac autorii acestei cărți-document. Ei s-au pus în situația ostașilor și ofițerilor români, morți sau uciși în prizonierat, în lagărele din Siberia și de dincolo de ea, aruncați în gropi comune și fără o cruce la cap pe care să le scrie numele, a celor împușcați, de multe ori fără o sumară judecată, acuzați de lucruri pe care le-au făcut doar în numele umanității sau al tradițiilor românești, ori care au făcut ani sau zeci de ani de temniță grea, care i-au dus în gropi de cele mai multe ori anonime. În paginile acestei cărți-document sunt prezentate date despre 832 de martiri români. Nu știu de ce, dar mi se pare că numărul acestor martiri este mult mai mare, lucru care poate va fi dezvăluit și prin contribuția altor filiale din țară. Dar sunt conștient de faptul că verificarea arhivelor cere foarte mult timp și un efort inimaginabil. Studiind datele, putem afla și care au fost motivele, trecute în rechizitoriul fiecăruia, care au dus la condamnarea lor la ani grei de temniță, unele dintre ele fiind chiar hilare: au defăimat membri de partid, s-au opus colectivizării, au uneltit împotriva statului, au răspândit știri false despre statul român și partid, au insultat regimul, au găzduit și hrănit fugari, nu au anunțat că le cunosc gazda, au avut arme și muniții, au făcut agitație publică, au luptat ca partizani, au organizat lupta împotriva comuniștilor, au desfășurat activitate în cadrul partidelor istorice, au comis crime împotriva clasei muncitoare, au furat voturi la alegerile din l946, au urmărit zdruncinarea prieteniei româno-sovietice. Poate și din cauza acestui ultim motiv, unii dintre cei arestați au fost predați regimului sovietic și și-au pierdut urma în întinsa stepă sovietică, în lagărele în care au fost internați. Sunt și ei martiri ai neamului românesc, despre care cunoaștem doar cum îi chema și că, unii dintre ei, erau din Bucovina. În acest volum, martirii sunt trecuți în ordine alfabetică. Nu sunt spuse multe despre fiecare, doar unde s-au născut, data nașterii (dar nu la toți), pentru ce-au fost condamnați și de către care instanță (de regulă, tribunale militare), dacă a fost executat și unde, cât a ispășit din pedeapsă, în care localități au avut domiciliu forțat. Pentru prima dată aflăm conținutul unor sentințe date de tribunalele militare care i-au condamnat pe acești martiri-eroi. Din păcate, doar două asemenea sentințe sunt puse la dispoziția cititorilor. Decizia nr. 1250 din 11.11.1953 a Tribunalului Militar Teritorial Iași și sentința nr. 28 din dosarul nr. 411 din 24.07.1964, dată de Tribunalul Militar de Regiune Militară București. Probabil că autorii acestui volum n-au reușit să studieze toate sentințele. De fapt, nici n-ar fi putut vorbi despre toate, din cauză că spațiul tipografic este limitat; și-apoi, foarte multe dintre ele sunt date pe același calapod. Remarcăm faptul că-n aceste sentințe instanțele prezintă cu lux de amănunte toate „păcatele împricinaților”, mergând până la detalii, totul cu scopul de-a justifica sentințele pe care le-au dat și care, după cum puteți constata, nu au suport legal; erau doar date la comandă politică și pentru propagandă. Semnalăm faptul că-n cuprinsul sentinței date în cazul lui Munteanu George găsim și lista celor 25 de persoane care l-au ajutat efectiv sau au favorizat acțiunile acestuia. Munteanu George, sucevean de-al nostru, a fost condamnat la 25 de ani de muncă silnică, iar cele 25 de persoane au fost condamnate la muncă silnică între 15 și 25 de ani fiecare, majoritatea executând pedepsele la Gherla. Doar pentru „uneltire contra ordinei sociale”, unii inculpați au primit ani grei de muncă silnică și câte 5 ani degradare civică. Doar astfel „se putea pune pumnul în gura celor nemulțumiți”. Se spune greșit că-și dorm „somnul de veci în gropile comune și fără cruce la cap”. Ei așteaptă încă judecata cea dreaptă, când toți cei care au contribuit la martiriul lor își vor primi pedeapsa meritată. Și dacă pe pământ această judecată dreaptă încă nu s-a ținut, se trage nădejdea că va avea loc în Ceruri. În fiecare localitate ar trebui să se ridice troițe, pe care să fie înscrise numele acestor martiri ai neamului românesc. Nu numai urmașii acestora, ci toată suflarea românească trebuie să se încline în fața acestor troițe, pentru că și ei sunt eroii neamului! Interesantă este exclamația autorilor din „Cuvântul de încheiere”: „A murit comunismul, trăiască comunismul!”. Se pare c-au ajuns la concluzia că societatea românească încă n-a scăpat, în totalitate, de tarele respectivului regim și sunt sigur că ei știu de ce. Autorii își manifestă dezamăgirea și față de modul în care s-a făcut condamnarea comunismului în România. E bine că s-a scris în respectivul raport, dar n-a fost finalizată acțiunea, pentru că nu s-a menționat și cine sunt criminalii. E vizibil că nici comunitatea internațională, care „stabilește și hotărăște dacă au fost sau n-au fost crime în spațiul comunist”, nu s-a pronunțat ferm în această problemă. Din acest motiv consider că autorii sunt dezamăgiți. Dacă am sau nu dreptate, las să hotărască cititorii. Cu mare căldură vă recomand să citiți această carte-document, pentru că veți afla aspecte interesante, pe care nu vi le-am spus, pentru că doresc să le descoperiți singuri. Și poate că vă veți face o altă impresie despre acea perioadă tulbure din istoria noastră, când au fost martirizați acești demni români. Nu veți regreta timpul pierdut în compania celor care au numele trecute în această carte-document.