Cu „pachetul” privilegiilor, spre autonomie

Mereu la guvernare, acum alături de PD-L și UNPR, liderii maghiari au mari și multe funcții: viceprim-ministru, miniștri, secretari de stat, prefecți și subprefecți, directori la servicii deconcentrate etc. Această nouă participare la guvernarea României le-a creat posibilitatea continuării politicii „pașilor mărunți”, acum mai grăbiți și mai mari, în promovarea pachetului de privilegii pentru minoritatea maghiară.

 

În anul 2010 a avut loc, cum se cunoaște, întâlnirea primarilor și a consilierilor maghiari la Sf. Gheorghe, în care s-a hotărât ca limba maghiară să fie a doua limbă oficială în România, iar ziua de 15 martie, zi națională pentru maghiari în Ținutul Secuiesc. Au urmat manifestările de la Miercurea Ciuc din ziua de 11 septembrie, sub numele de „70 de ani de la Dictatul de la Viena”, la care au fost expuse simbolurile Ungariei – steaguri, steme, hărți – și sloganuri autonomiste. Participarea a 300 de români de etnie maghiară la Budapesta pentru reluarea cerinței autonomiei Ținutului Secuiesc, manifestare desfășurată sub conducerea președintelui Parlamentului Ungariei, este momentul cel mai grav în istoria relațiilor dintre statul român și minoritatea maghiară în cei 20 de ani de după Revoluția din Decembrie 1989. „De ce nu ar putea și Secuimea să aibă autonomie? Trebuie să ieșim în stradă dacă este necesar. Secuimea are nevoie de un model de tip catalan”, a declarat vicepreședintele Parlamentului European Laszlo Tokes. Surprinde lipsa de reacție din partea Guvernului și a Președinției României. Se tem oare că va pleca UDMR de la guvernare? Oameni de rând, fie în gând, fie cu voce tare, în momente de liniște, își reactivează vorbele: „Treceți batalioane române Carpații!”; „Cine-a îndrăgit străinii, mânca-i-ar inima câinii!” Cerința parlamentarilor maghiari privind adoptarea Legii educației naționale cu prevederi în defavoarea românilor, și mai cu seamă anticonstituționale, a fost adoptată prin asumarea răspunderii Guvernului cu votul PD-L, UNPR și UDMR. Toată perioada de până la asumarea răspunderii guvernului pe Legea educației a stat sub semnul retragerii UDMR de la guvernare. A învins dorința de guvernare a PD-L! De aici înainte, în școlile cu limba de predare maghiară istoria și geografia se vor preda în limba maternă, se vor aplica programe școlare și manuale aduse din Ungaria, limba română se va studia ca limbă străină, iar finanțarea pentru școlile cu predare în limba maternă va fi discriminatorie, deci în defavoarea elevilor români. Președinții consiliilor județene Covasna, Harghita și Mureș au cerut recent cetățenie maghiară. Se introduce în justificarea demersului lor de a obține cetățenia maghiară faptul că au obținut cetățenia română mulți români din Republica Moldova (Basarabia). Subliniem că Basarabia este străvechi pământ românesc și evoluții istorice speciale au dus la formarea statului Republica Moldova, în fapt al doilea stat românesc. Or, situația maghiarilor din Transilvania este complet diferită și în primul rând datorită faptului că populația maghiară este venită în România și are în mod firesc statut de populație minoritară. După obținerea cetățeniei maghiare, liderii UDMR din administrație vor fi urmați de liderii parlamentari și se va cere, potrivit unei declarații anterioare a dlui Laszlo Tokes, autonomia teritorială a Ardealului. Începând cu anul 2010, Ungaria a preluat pentru 6 luni președinția Consiliului Uniunii Europene. Prima măsură de imagine din această nouă postură politică a Ungariei este expunerea unui panou cu prezentarea hărții Imperiului Austro-Ungar, în care Transilvania este încorporată prin culoare și delimitare în statul ungar. De ce este oare necesară o astfel de reactivare a acestei imagini geografice și politice cu caracter istoric de tristă memorie? Viitoarea cerință a parlamentarilor maghiari este punerea pe ordinea de zi a Parlamentului a Legii Statutului minorităților. Subliniem că în proiectul de statut sunt cuprinse și reglementări anticonstituționale: constituirea consiliilor naționale ale autorităților culturale care ar urma să decidă înființarea sau desființarea de școli, numirea sau destituirea directorilor unităților de învățământ și de cultură, elaborarea programelor privind istoria și limba maternă, promovarea de strategii pentru punerea în valoare a patrimoniului cultural maghiar. Vom repeta adevărul potrivit căruia reacțiile Guvernului Emil Boc față de promovarea „pachetului” de privilegii pentru minoritatea maghiară lipsesc. Preocuparea de bază a PD-L privește demersul politic electoral. La recentele alegeri ale organizației județene Suceava a fost declanșată campania electorală și s-a făcut declarația potrivit căreia PD-L va câștiga viitoarele alegeri! După care lege a început campania electorală și pe ce bază se anticipează victoria PD-L? Și toate aceste „preocupări” în vreme ce sărăcia și necazurile populației cresc necontenit…