„Mănăstirea Cetățuia, un chivot al artei moldave”

Dacă apusa domnie a lui Duca Vodă (1668-1672) este plastic surprinsă în popularul roman sadovenian „Zodia Cancerului sau Vremea Ducăi-Vodă”, iar personajul real a fost „ponegrit” de cărturarii epocii ca fiind „…rău și cumplit și prea vrăjmaș și plin de toată răotatea…”, rămâne întrebarea, prin prisma celor mai recente cercetări istorice și istoriografice, dacă să fi fost, oare, chiar așa de crud cum vorbesc unii cronicari și unele documente.

 

Cel puțin un răspuns veți regăsi meșteșugit rostit de pana diac. Vasile M. Demciuc, conf. univ. dr. al Universității „Ștefan cel Mare” Suceava, și al protos. Partenie Petric, în monografia „Mănăstirea Cetățuia, un chivot al artei moldave”, apărută la Editura Doxologia din Iași, sub patronajul Î.P.S. Teofan, mitropolit al Moldovei și Bucovinei. Acest monument de patrimoniu, cu hramul „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” (29 iunie), este redat, în arhitectură și pictură, ca unul ce caracterizează un domnitor și o epocă, după expresia celor doi autori, nefiind trecute cu vederea nici viața monahală, nici cea culturală a sfântului așezământ. Iar pentru a evidenția și mai bine a doua ctitorie a Iașilor, după „Sfinții Trei Ierarhi”, ca importanță, lucrarea este însoțită de fotografii color și gravuri de epocă. În ceea ce privește motivul monografiei, cei doi teologi ne dau și un alt răspuns: „Această lucrare se vrea a fi de folos marelui public, să sporească dorința pelerinilor și să le fie un ghid la îndemână”, pentru ca, atunci când vor vizita Mănăstirea Cetățuia, pisania cu herbul Moldovei să le aducă aminte de vrednicia domnitorului, controversat în mintea contemporanilor și a urmașilor, prin prisma unor fragmente trunchiate și exagerate de cronici, tipice epocii trecute.