Calendarul cu ceapă

– prognoza populară pe 2011 – Și în acest an calendarul cu ceapă, veche și ciudată metodă empirică pentru prognoza meteo populară, a fost folosit de gospodinele din zona Vama pentru a spune “cum stau ploile” în 2011, după analiza calendarului realizat în noaptea dintre ani.

 

În general estimările făcute prin această metodă populară sunt contrazise foarte rar de evoluția meteo ulterioară, chiar dacă fenomenul nu are, de fapt, nicio explicație științifică solidă. Pentru 2011 metoda calendarului cu ceapă a indicat alternanțe rapide între fenomene excesive, între secetă extremă și exces de umiditate. Astfel, după un ianuarie foarte puțin umed, în care nu putem vorbi de ninsori consistente, ci mai mult de umiditate provenită din scurte perioade de dezgheț, ar urma un februarie cu ger sec și aspru. Dezghețul primăverii ar urma să debuteze timid în martie, fără multe ploi și “fără șuvoaie”, dar aprilie ar putea aduce o încălzire bruscă, topirea zăpezii sau precipitații abundente de orice fel. Luna mai este anunțată de calendarul cu ceapă drept una dintre cele mai ploioase din an. De altfel, lunile mai, august și octombrie indică precipitații foarte abundente, care s-ar putea traduce chiar prin inundații în vară sau, după caz, chiar troiene timpurii în octombrie. Iunie, septembrie și noiembrie apar, ca și februarie, drept luni de secetă mai mult sau mai puțin intensă, în timp ce iulie și decembrie sunt cele mai echilibrate și “cuminți” luni din anul care a început; sau cel puțin așa le indică metoda empirică. Ritualul prognozei cu ceapă se face în apropierea miezului nopții dintre ani, este valabil pentru zona în care este făcut și împrejurimi și nu reprezintă în niciun caz o metodă științifică. Se folosește o ceapă mare, sănătoasă, care nu a fost înghețată ori tratată. Se spune că este ideală folosirea unei cepe crescute în grădina gospodinei care realizează “predicția” sau la vecini. Ceapa trebuie să aibă cel puțin 6 straturi de foi. Din ceapa tăiată în jumătate se desprind, într-o anumită ordine, 12 foi, care se numesc precum lunile anului, se pune în fiecare un vârf de cuțit de sare grunjoasă bine uscată prealabil și sunt așezate în ordine, într-o fereastră spre răsărit sau pe o grindă, cu grijă să nu înghețe. Sunt lăsate cel puțin o oră după miezul nopții, dar, de regulă, stau acolo până dimineață. “Citirea” se face de la stânga spre dreapta, de la foaia numită ca prima lună din an. Foile care s-au înmuiat indică luni cu ploi, cele din care curge zeamă indică inundații sau înzăpeziri, iar cele de care sarea nici măcar nu s-a lipit indică luni cu secetă aspră.