Trei lucrări care ne pun în valoare istoria și arheologia

„Monumentele unei reședințe de ținut moldovenesc la granița austriacă: Mihăileni”, de Dana Galanton este unul dintre cele trei volume lansate vineri la Muzeul Bucovinei, care s-a bucurat de prezentarea prestigioasă a acad. Răzvan Theodorescu.

 

Declarându-se un veteran al celor două simpozioane desfășurate vineri la muzeu, academicianul a precizat că “această carte deschide un capitol care trebuie cercetat, cel a târgurilor moldovenești de pe partea cealaltă a graniței dintre Moldova și Austria”. El a remarcat că, pentru a realiza cartea, autoarea Dana Galanton “a avut o idee excelentă, aceea a se opri asupra unei localități care astăzi este un sat, care acum 200 de ani a fost nu numai un oraș, dar și capitala Moldovei pentru o vreme” și că “a făcut cercetare de arhive” pentru a realiza lucrarea. „Ea a intuit interesul pe care un asemenea târg, nu departe de Siret, nu departe de granița care se stabilea între Bucovina Austriacă și Moldova, începea să înflorească din motive care ar merita să fie cercetate într-un program mai larg”. Academicianul a atras atenția că mai sunt localități moldovene, precum Fălticenii, Herța, Sulița care “își așteaptă cercetătorii”. Unul dintre autorii volumului „Monumente medievale din Bucovina”, al doilea lansat vineri, prof. univ. dr. Tereza Sinigalia, a precizat că “nu este o istorie a artei, nici o carte de restaurare”, ci un “ghid realizat din nevoia de a avea o informare cât mai exactă și mai largă pentru cei care vin în această zonă plină de istorie și valoare. Editată în română și engleză, cartea cuprinde o mulțime de imagini color, cu monumentele de patrimoniu din regiunea Bucovinei, imagini care pun în valoare munca de cercetare a celor doi autori. “Acest ghid vă aduce în față noi descoperiri care stau la baza necesității de a rescrie istoria culturii medievale din Bucovina“, a spus Tereza Sinigalia. Celălalt autor al cărții este Ovidiu Boldura, care “și-a legat aproape întreaga viață de șantierele din Bucovina și a creat o școală de restaurare”, având o experiență de aproape 40 de ani în coordonarea lucrărilor de restaurare a picturilor murale de la numeroase monumente din Bucovina, a spus directorul Muzeului Bucovinei, Emil Ursu. Totodată, a mai precizat directorul, “Ovidiu Boldura este cel care a readus la lumină pictura murală”. De altfel, în cuvântul său, prof. univ. dr. Ovidiu Boldura a spus că lucrarea lor are un capitol aparte dedicat unor probleme generale privind conservarea și restaurarea picturilor murale. “În felul acesta, am dori o conștientizare a efortului depus de către restauratori atât pentru conservarea picturilor, cât și pentru punerea în valoare a moștenirilor artistice transmise în timp”, a declarat prof. univ. dr. Oliviu Boldura. Până a ajunge să scrie cartea “Un sat din Bucovina numit…Cacica”, autorul ei, dr. Mugur Andronic, a efectuat timp de 12 ani cercetări de teren inclusiv la Cacica, în bazinul hidrografic Soloneț. Cercetările de atunci s-au finalizat cu volumul “Evoluția habitatului uman în bazinul hidrografic Soloneț din Paleolitic la sfârșitul sec. al XVIII-lea”. Autorul s-a declarat “fascinat” de Cacica, “un loc de excepție”, asupra căruia a revenit și s-a oprit în mod special, în cartea de față, chiar dacă nu în prea multe pagini. Dr. Andronic s-a concentrat însă asupra a ce e esențial acolo: la Cacica există “cel mai consistent nucleu al polonilor” și are o istorie “multimilenară” legată de exploatarea sării. Lansarea s-a desfășurat în cadrul celor două simpozioane de tradiție la Muzeului Bucovinei, organizate anual: “Artă și civilizație medievală” (ediția a XVII-a) și „Bucovina – File de istorie” (ediția XII-a). Muzeul Bucovinei își dezvăluie cele mai valoroase comori Celor 115 ani de săpături arheologice în Bucovina le-a fost dedicată Expoziția “Comori arheologice în muzeul Bucovinei”, coordonată de arh. Bogdan Niculică și realizată împreună cu arh. Monica Dejan și cu Mugur Andronic, vernisată tot vineri. Sunt prezentate piese arheologice aflate în patrimoniul muzeului, descoperite în timpul diverselor săpături arheologice. Arme, unelte, ceramică, podoabe, aparținând civilizației Cucuteni, epocii bronzului și fierului, monede romane și medievale, textile arheologice. Printre ele sceptrul-pisălog din epoca bronzului târziu (1700 – 1250 î. Hr.), expus în premieră, măsuța-altar cu orificiu central, din ceramică, descoperită în timpul săpăturilor de la Adâncata – Dealul Lipovanului, piepteni de os din sec. al IV-lea, cahle din sec. al XV-lea, găsite la Baia și Suceava. În vitrina centrală a expoziției sunt piese de tezaur: aplicele scitice din aur, descoperite la Cajvana, inelul cu inscripție atribuit voievodului Lațcu, care “ar putea să țină singur în spate un muzeu” (a spus dr. Monica Dejan), un ducat emis de regele Albert al Ungariei (1437-1439), descoperit la Curtea Domnească din Suceava, nasturi traforați, din argint aurit, datând din a doua jumătate a sec. al XIV-lea. Totodată, în expoziție sunt ilustrate personalități ale arheologiei, care au contribuit la dezvoltarea acestui domeniu în Bucovina: Karl Romstorfer, Raimund Kaindl, Iosif Fleischer, Vasile Ciurea, Ion Nestor etc. Expoziția va fi deschisă și în decembrie și merită să fie vizitată.