Grigore Ilisei la Mălini

La Școala “Nicolae Labiș” Mălini, sâmbătă, 20 noiembrie, cadre didactice și elevi din toate școlile comunei, precum și invitați din comunitate, între care părintele cărturar Gheorghe Brădățanu și colonelul în rezervă Dumitru Amariei, au avut privilegiul de a se întâlni cu scriitorul și jurnalistul Grigore Ilisei.

 

Întâlnirea a fost cu atât mai emoționantă cu cât pentru Grigore Ilisei 20 noiembrie nu este o zi ca oricare alta. Scrii-torul s-a născut la 20 noiembrie 1943, în satul Văleni, comuna Mălini, iar în calendarul creștin-ortodox al zilei se celebrează Sf. Grigorie Decapolitul. Așadar, o întoarcere la obârșii a unui scriitor, cu prilejul dublei sale aniversari, ca semn al veridicității unei afirmații aparținând eminentului profesor și critic literar ieșean Constantin Ciopraga: “Un scriitor rămâne definitiv marcat de primele lucruri care i-au vorbit”. Jurnalist de presă, radio și televiziune, autor de romane, volume de povestiri și interviuri, Grigore Ilisei ne invită la reflecție și printr-un lung șir de memoriale de călătorie prin care cuprindem ca într-o “repede privire” tridimensională planiglobul, de la “priveliști moldave” și “stampe europene” până la “miracolul chinez”, “apa Iordanului”, înghețatele fiorduri norvegiene sau “șoldul cel mic al Africii”, Tunisia. Lansarea la Mălini a cărții “La gurile Africii” (ed. “Ideea europeană”, București, 2010) a prilejuit un dialog de mare încărcătură emoțională între scriitor și cei prezenți. Evocând momente din viața personală, din activitatea sa literară și din istoria locurilor, Grigore Ilisei a stăruit în mod deosebit asupra amintirilor sale legate de familia Labiș, readucând astfel în prezent imaginea poetului care la începutul acestei ierni ar fi avut 75 de ani. Când a ales locul de ivire pe lume a doi oameni meniți să recreeze lumea prin cuvânt, destinul a luat parcă anume satele la rând: Poiana-Mărului pentru Nicolae Labiș și Văleni pentru Grigore Ilisei. Cu cel de-al doilea, mălinarii au stat la “oleacă de taifas” și un pahar de șampanie pe 20 noiembrie. La 2 decembrie vor pune pe masă un pahar de “vin roș” pentru Labiș; poate că, așa cum spunea cândva Nichita Stănescu, “i-o fi sete și va veni să-l bea” . (Prof. Maria Crețu)