Bucătăria din spatele scenei

Este o perioadă plină de efervescența balurilor bobocilor din licee, fiecare școală întrecându-se în organizarea acestui eveniment care, fără doar și poate, este unul dintre cele mai însemnate din prima parte a anului școlar sau chiar din întreg anul. Balul bobocilor exista și pe timpul când despre democrație se vorbea în șoaptă, când singura mișcare artistică oficială și adânc cenzurată era Cântarea României.

 

Dar, ca și acum, nici atunci nu puteau fi stăvilite creativitatea, exuberanța, talentul și dăruirea elevilor și dascălilor care îl coordonau, deși amploarea acestei manifestări nu trecea de pragul sălii de sport, al unei cantine de liceu sau de întreprindere industrială. „…Au devenit o adevărată întrecere între unitățile liceale” „Înainte, balul bobocilor era doar o activitate educativă care își punea amprenta pe imaginea elevilor școlii. Ele au evoluat în sensul că au devenit o adevărată întrecere între unitățile liceale, fiecare încercând să scoată la iveală forța elevilor, capacitatea profesorilor de a-i mobiliza pe elevi. Apoi vorbim de evoluția sumelor pe care le pretind invitații speciali, ele sunt din ce în ce mai mari și nu concordă cu posibilitățile financiare ale elevilor. An de an, un număr tot mai mare de elevi doresc să se implice în organizare, la început mai timid, dar pe parcurs își dau drumul și devin cooperanți. Devenind o tradiție, balul întregește spiritul de echipă în rândul elevilor și profesorilor”, ne spune directorul Colegiului de Informatică, prof. Virginel Iordache. Balurile bobocilor din liceele sucevene au început în acest an de la jumătatea lui octombrie, în fiecare săptămână de atunci fiind câte 4-5 astfel de spectacole. La fiecare, se concentrează, în afară de cei strict implicați în desfășurătorul de pe scenă, sute de elevi-martori, în sală. Pentru ei și pentru alți invitați, comitetele de organizare formate din profesori și elevi au pregătit spectacole deosebite, unele „rupte” din viața de elev, altele ce țin de fantasmagorie. De 5-6 ani a apărut moda balurilor tematice, temele fiind dezbătute și alese cu grijă chiar din vară. În acest sezon s-au perindat sau se vor perinda pe scena de la Casa Culturii Suceava sau pe scene mai mari sau mai mici din județ „Lumea bobocilor” de la Colegiul Liceal Militar „Ștefan cel Mare” din Câmpulung, „Generația contra” de la Colegiul „Al. I Cuza”, „Las Vegas” adus din statul Nevada de elevii de la CN „Petru Rareș”, „Info TV”, montaj de televiziune produs de elevii de la Colegiul de Informatică „Spiru Haret”, „Moulin Rouge” în concepția celor de la CN „Eudoxiu Hurmuzachi” Rădăuți, „Return to Bucovina”, invitație făcută de Colegiul de Artă „Ciprian Porumbescu” etc. Dar oricare ar fi tema, transpunerea în spectacol îi „costă” pe organizatori energie, imaginație, muncă multă și bani. Pentru ca balul să ia o formă cât mai apropiată de desăvârșire, în spatele scenei lucrează o adevărată „uzină vie”, formată din profesori și elevi de-a XII-a, de-a IX-a sau de-a VIII-a, în cazul în care liceul are gimnaziu și se desfășoară și Balul Boboceilor, așa cum se întâmplă la „Petru Rareș”, fără să se apeleze la regizori, coregrafi sau supervizori profesioniști. Colegiul are un „plus” față de celelalte, fiindcă de 11 ani de când există gimnaziu în cadrul lui, se organizează și „Miss Bobocel”, concurs cu mare priză la public. „Balurile de azi nu sunt cu mult mai deosebite de cele de altădată” Balul Bobocilor de la „Petru Rareș” a fost primul desfășurat, pe 16 octombrie, la Casa de Cultură: „Întotdeauna am insistat ca balul să fie devreme, pentru că elevii implicați din clasa a IX-a și a XII-a sunt cu mintea la bal. De ani de zile suntem primii care organizăm Balul Bobocilor, ca apoi să se ocupe de învățătură”, ne-a spus directoarea colegiului, Daniela Dungeanu. Înainte de a fi directoare, prof. Daniela Dungeanu a fost în comitetul de organizare al balului încă de prin 1986: „Balurile de azi nu sunt cu mult mai deosebite de cele de altădată; din câte îmi aduc aminte singura deosebire e că locația era alta, nu era la Casa de Cultură, unde aveau loc evenimente mai mari și importante, precum Cântarea României. Noi făceam balul fie în sala de sport a liceului sau cea de la stadion, fie la cantina Zimbru. O altă deosebire este că până în anii ’95-’96 nu aduceam formații și nici nu era concurs de mister. Cu excepția locației și aducerea unei formații, eu zic că în rest nu s-a schimbat nimic”. Balul de la „Petru Rareș” a fost coordonat anul acesta de prof. Mihai Erhan, pentru el fiind al șaselea. Însă nu a participat în fiecare an la organizarea lui, profesorii coordonatori fiind, prin rotație, diriginți de la clasa a XII-a. „E o acțiune în care elevii se implică cu foarte multă plăcere, cam 2-3 elevi din fiecare clasă a XII-a. Sunt copii educați, cu bun gust, mai sunt și unele mici entuziasme care trebuie ponderate. S-a lucrat intens o lună de zile, a fost destul de greu mai ales cu timpul profesorilor. Au fost 20 de elevi care au lucrat constant și încă 20 pentru ultima săptămână, când trebuia să punem lucrurile cap la cap. Din prima zi de școală se lucrează efectiv pentru bal, s-a mers din clasă în clasă pentru selecția elevilor de-a IX-a pentru miss și mister. Deși doreau la început ca spectacolul să aibă tema „latino”, fiindcă nu au avut decorul și recuzita necesare, Casa de Cultură fiind „sărăcuță” la acest capitol (organizatorii au cumpărat și mochetă pentru concursul de dans, podeaua fiind plină de cuie), elevii au ales în final să transforme scena într-un cazinou demn de Las Vegas. „Tema a fost ideea lor, încă din vară s-au preocupat de alegerea ei. La sfârșit de an elevii discută temele între ei, dar cuvântul final îl avem noi, fiindcă ei mai au și teme trăsnite. Cu trupele invitate e o altă teorie, se fac sondaje în clase și se votează, se stabilește o ierarhie a trupelor, le contactăm și discutăm, fiindcă e vorba de bani, dar și de timpul pe care-l au ele, fiind prinse în multe proiecte. Până la urmă noi am ales El Negro, iar copiii au fost foarte mulțumiți”, ne-a spus directoarea Daniela Dungeanu. La „Petru”, ca și în alte școli, se merge pe ideea valorificării talentelor din școală, care sunt foarte multe și în diverse domenii, anul acesta predominând dansul și muzica. „Pentru că avem extrem de mulți elevi talentați, anul acesta nu am acceptat decât o singură trupă din afara școlii, oferită de Palatul Copiilor, trupa de dans, dar și acolo sunt 6 eleve de la noi”, ne-a precizat Daniela Dungeanu, fiind completată de Mihai Erhan: „A trebuit să refuzăm multe oferte, dar în ce privește muzica absolut toți au fost copiii noștri. Selecția a fost foarte grea, multe numere au fost respinse de comitetul de selecție. Avem și mulți elevi talentați la dans, de exemplu Vlad Palamariu, care a ocupat locul 5 pe țară la dans”. Directorii, în postură de supervizori În general, directorii liceelor nu se implică direct în „bucătăria” balului, dar sunt observatori atenți de la distanță, ca să nu se întâmple incidente sau surprize neplăcute. „Eu am căutat să le creez toate condițiile, le-am lăsat libertatea să aleagă începând cu tema și terminând cu scheciurile, având foarte multă încredere în talentul copiilor și în capacitatea lor organizatorică. Am fost un fel de supervizor, dar fără să văd nimic dinainte. M-au făcut fericit, în final, chiar am fost mulțumit de prestația elevilor. Am avut 200 de invitați, am invitat toți directorii școlilor generale, am invitat destui elevi de clasa a VIII-a ca să vadă realitatea Colegiului de Informatică și nu folclorul de pe lângă”, a declarat Virginel Iordache. Tot directorii sunt cei care sunt atenți la formațiile alese și încheie contractele cu ele, fiindcă formațiile costă cel puțin 1500 de euro. De altfel, multe dintre contractele cu acestea conțin anumite clauze. La Informatică, de pildă, a fost invitat Alex Velea, care a trebuit să accepte să aibă „o ținută decentă”. La „Petru Rareș”, pentru a nu avea surprize, înainte de a încheia contractul cu El Negro, trupă de reggae, directoarea Dungeanu le-a ascultat muzica și versurile timp de o săptămână, în biroul său: „Am descărcat muzica lor și am ascultat în birou, în timp ce lucram, să aud ce texte au. Le-am cerut să trimită textele, să nu ne trezim cu surprize. Într-un an, elevii au vrut B.U.G. Mafia, care abia se înființase, și nu știam nimic despre ei. Am zis atunci «OK, vreau să-i aud». Le-am cerut să trimită cuvintele cântecelor și după ce le-am ascultat le-am spus «Mulțumesc, nu putem colabora»”. „…E foarte greu cu banii” Problema cea mai spinoasă în organizarea balurilor este cea financiară, majoritatea banilor provenind din sponsorizări și din vânzarea biletelor. „Am umblat după bani din Burdujeni până în Obcini, am avut foarte multe sponsorizări în servicii, cum ar fi cele de machiaj pentru participantele la concursul de miss. E foarte greu cu banii, foarte greu îți dă cineva chiar și 100 de lei”. La sfârșitul balului, după ce se trage cortina, luminile se sting iar elevii se duc să danseze la discotecă, cuvântul de ordine pentru cei care au muncit să iasă bine rămânând oboseala: „Pentru mine, ziua de sâmbătă a fost cea mai grea, m-am trezit la 6 dimineața și m-am culcat a doua zi la 6. Partea plăcută este după, când primești felicitări”, ne-a spus Mihai Erhan. În organizarea balului de la Colegiul de Informatică s-au implicat 60 de elevi coordonați de profesoarele Diana Rusu, Loredana Bodnar și Monica Jelea. „În fiecare an, după o lună de muncă, oamenii sunt extenuați și spun că nu se mai implică la anul, ei nefiind răsplătiți decât de aplauze și mulțumiri. Dar sufletul lor renaște și… se implică iarăși”, conchide Virginel Iordache.