Standard european într-o grădiniță privată

Grădinița particulară „Sf. Ioan cel Nou” te primește de la intrare într-un hol atât de larg încât poți crede că lipsește ceva de acolo, aceeași „risipă” de spațiu fiind peste tot, în sălile de grupă, de la parter și etaj, în sala de mese, cancelarie, în spațiile de joacă.

 

Să nu credeți că la această grădiniță, aflată sub tutela mănăstirii cu același nume și a Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, sunt puțini copii și de aceea e atâta spațiu. Nu, sunt înscriși 150, în 8 grupe, fiind loc atât cât trebuie ca să se miște, să se joace și să se dezvolte liber. Este exact spațiul recomandat de normele europene, cărora majoritatea grădinițelor de stat le este greu să se alinieze, fiind supraaglomerate. Buburuzele, albinuțele, fluturașii, iepurașii, licuricii, florile și îngerașii Tot ce se află în holul spațios are un rost educativ, de la colțurile numite în funcție de destinație – colțul „Tradițiilor”, „Eco”, „Educație rutieră”, „ABC-ul micuților”, până la dulăpioarele elegante din vestiarele aflate pe laterală, panourile pe care preșcolarii prind fișele lucrate la grupă, florile din ghivece și ornamentele de pe stâlpii de susținere. „Ne prinde bine acest spațiu când avem festivitatea de deschidere sau activități cu părinții”, ne-a spus directoarea grădiniței, Maria Doncean, ea însăși educatoare. Intrăm prin săli, fiecare grupă are numele ei, fiecare are ales un Sfânt al ei. „Buburuzele” erau la ora de germană și colorau fișele care le ajutau să memoreze cuvântul „casă”, „Fluturașii” ascultau cuminți o poveste, iar „Albinuțele” de la grupa pregătitoare făceau repetiție la lecția deschisă care se va desfășura astăzi, în prezența părinților. „Ei trebuie să facă o cărticică de povești. Fiecare va primi un plic în care se află un caiet cu pagini goale și imagini decupate cu personaje din povești. Ei se vor strădui, pe cât posibil, să aranjeze un anumit număr de personaje în funcție de numărul paginii. De pildă, la pagina 7 va fi „Albă ca zăpada și cei 7 pitici”. Cu ocazia asta consolidăm și număratul până la 7”, ne-a spus educatoarea Vica Crihan, care are o experiență de 37 de ani în munca cu preșcolarii, inclusiv în alternativa Waldorf: „Împletim aici și din experiența Waldorf și chiar se recomandă în noul nostru curriculum să folosim metode alternative”, a adăugat educatoarea Crihan. Copiii de la Grupa mare pregătitoare a „Iepurașilor” prindeau la afișier fișele realizate la matematică, unde tocmai învățaseră despre mulțimi, „mai multe, mai puține sau tot atâtea” și despre semnele „mai mare” sau „mai mic”. „La grupa pregătitoare se adâncesc cunoștințele, reprezentările lor sunt mult mai clare, ei se obișnuiesc cu fișele, cu creionul roșu în caiet, care le spune ce au greșit”, ne-a precizat educatoarea Aurica Raicu. Grupa „Steluțelor” era la tema săptămânii „Familia mea” și copiii tocmai repetau o poezie cu același titlu, învățată recent, iar „Licuricii” de la grupa mică tocmai terminaseră de pictat. La grădinița „Sf. Ioan cel Nou” sunt și 2 grupe de „pitici”, „Florile” și „Îngerașii”, copii în jur de 2 ani, care sunt învățați să renunțe la „pamperși”, să stea pe scăunele și să se joace organizat. „Florile” tocmai puneau în scenă „o mică dramatizare”, transformați în pisoi, pisici, papagali etc. Unii dintre pitici spun încă „mami” fiecărei persoane noi care intră pe ușă sau întreabă des „când vine mama mea”, “neștiind” că și România s-a aliniat la „educația timpurie”, pe care insistă și noua Lege a educației. La aceste grupe, pe lângă educatoare, sunt și îngrijitoare, pentru a-i ajuta pe cei mici. „S-au adaptat foarte bine și repede, dimineața e mai greu, când se despart de părinți. E o grupă model pe noul curriculum de educație timpurie, care a început să se facă deja în special la grădinițele particulare” spune educatoarea Florentina Vlad. Așezați cuminți pe covor, „Îngerașii”, au spus o rugăciune pe care au învățat-o la grădiniță. „Cea mai mare satisfacție este că toți copiii sunt educați în spiritul Bisericii” „Noi ne deosebim de celelalte grădinițe fiindcă le facem copiilor și educație religioasă, vrem să-i apropiem de credință, dar și de tradiții. Îi ducem la împărtășit, la sărbători. Cea mai mare satisfacție este că toți copiii sunt educați în spiritul Bisericii, suntem o grădiniță ortodoxă, dar nu exagerăm, noi nu facem decât lucrurile ușoare pentru ei. Unii părinți sunt reticenți, alții spun că… sunt trași de mânecă de copii să spună seara rugăciunea. Facem lunar și ieșiri, la mănăstiri, la muzeu, în cadrul activităților extracurriculare. Ne ajută mult părintele Vartolomeu (n. r. starețul Mănăstirii „Sf. Ioan”) că ne oferă mijloc de transport. Sunt lucruri necesare, fiindcă li se împuie copiilor capul cu televizorul și calculatorul, cu roboți, și ei copie tot ce văd. M-am întâlnit chiar cu cazuri de copii care vorbeau cuvânt cu cuvânt din desene animate. O poezie le vine greu să învețe, dar de la TV imediat rețin”, ne-a spus directoarea. Grădinița „Sf. Ioan cel Nou” a fost deschisă în 2007, fiind construită special pentru a se alinia UE, ca standard. Este cu program prelungit, 8-16, copiii mănâncă acolo 3 mese pe zi, după un meniu prestabilit, grădinița având bucătărie proprie și două săli de masă spațioase. „Ne consultăm cu părinții la alegerea meniurilor, dar observăm cum și ce mănâncă cei mici și ne orientăm. Avem copii cu intoleranță la lactate, va veni în octombrie o fetiță care are probleme cu colesterolul și nicio grădiniță n-o primește din cauza regimului. Noi ne adaptăm la cerințele părinților, miercuri este zi de lactate, vineri zi de post, mai puțin când e dezlegare de la biserică”, ne-a spus administratorul Brândușa Bompa. Grădinița are două spații mari de joacă, unul în interior, altul în curte, are cabinet de logopedie unde sunt ajutați copiii care-l pronunță altfel pe „S” sau „R”, și este de „cinci stele” și la capitolului dotare: grupele au jucării specifice fiecărei vârste, biblioteci, rechizitele fiind noi și cumpărate toate din bugetul grădiniței, părinții plătind doar restul cheltuielilor. „La noi sunt cerințe în plus” Grădinița funcționează cu 8 educatoare, tot atâtea îngrijitoare, două bucătărese și un asistent medical, angajați permanent, iar, prin colaborare, cu profesori de germană, engleză, religie. „Cadrele didactice vin, unele, direct de pe băncile școlii, și fac o perioadă de voluntariat la noi, să vedem dacă se încadrează. La noi sunt cerințe în plus: să fie apropiate de Biserică, să aibă o anumită ținută a lor, de aceea am introdus o uniformă, dar și o ținută din punct de vedere moral. Să se spovedească regulat, să țină post. Am avut cazuri când unele persoane nu s-au adaptat, nu puteau să țină post, li se părea greu să țină post miercuri și vineri, și au plecat”, a mai spus directoarea Doncean. La grădinița “Sf. Ioan cel Nou” curge într-adevăr „lapte și miere” pentru copii, dar toate acestea cu eforturi financiare mari, în afară de banii din taxele părinților adunându-se fondurile din sponsorizări și din ajutorul mănăstirii. „Este greu, dacă nu ne-ar sprijini mănăstirea nu ne-am încadra în bani. Avem luni moarte când n-avem copii, dar personalul trebuie plătit, spre deosebire de personalul de la stat care are concediu mai mare. În fiecare grupă sunt 2-3 burse sociale, unii copiii nu plătesc nimic, alții plătesc doar masa”, a spus administratorul, iar directoarea a adăugat: „Nu cerem nimic la materiale didactice, nici creioane, nici prosopel, noi le cumpărăm pe toate. Ați văzut cum stau cărțile în bibliotecă, i-am învățat pe copii să le păstreze”. În urmă cu două săptămâni, Senatul a adoptat o propunere legislativă potrivit căreia finanțarea învățământului preuniversitar privat se va face în special de la bugetul de stat și bugetele locale, luându-se în considerare costul standard pe elev sau preșcolar. Inițiativa a fost salutată de cei de la grădinița menționată, și de starețul Vartolomeu: „Noi nu urmărim decât să sprijinim oamenii, pentru ei facem ceea ce facem, trebuie încurajați. Am auzit de lege, noi apreciem asta și ne bucură”.