Cultura tradițională – teme de cercetare

În comuna Ciprian Porumbescu s-a desfășurat săptămâna trecută o întâlnire de lucru între Centrul pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Suceava, din cadrul Centrului Cultural Bucovina, Centrul Județean de Cultură Bistrița și Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Iași.

 

La manifestare au participat dl Nicolae Gălățeanu, directorul Centrului Județean de Cultură Bistrița, împreună cu specialiștii în domeniu conduși de domnia sa, dl Adrian Ardeleanu, director al CJCPCT Iași, însoțit de dl Gheorghe Hrițcu, primar al comunei Scobinți din județul Iași și câțiva colegi, dl Sorin Filip, șeful Ansamblului “Ciprian Porumbescu” din cadrul Centrului Cultural Bucovina, însoțit de dl Costinel Leonte, maestru coregraf al Ansamblului “Ciprian Porumbescu” din Suceava, precum și dl Călin Brăteanu, șeful CCPCT din cadrul Centrului Cultural Bucovina, cu câțiva specialiști în folclor din instituția pe care o conduce. Întâlnirea a avut ca punct de plecare o propunere interesantă, venită din partea dlui Adrian Ardeleanu, director al CJCPCT Iași, de a participa la Colocviul național organizat de Centrul Național pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale cu o comunicare comună, rezultat al unei cercetări efectuate în cele trei județe: Bistrița Năsăud, Suceava și Iași. Lucrarea ar da un alt ton activității de comunicare științifică și ar contribui la ieșirea din anonimat și din stereotipul rezumatelor de cercetări efectuate în acest spațiu nord-estic al țării. În acest sens, dl Nicolae Gălățeanu, directorul Centrului Județean de Cultură Bistrița, a subliniat faptul că trebuie „să aducem cultura în epoca și în timpul actual, pentru ca în cultura populară vorbim la trecut, trăim la trecut. Avem, într-adevăr, un trecut deosebit, măreț, prețios, care are toate calitățile unei culturi solide, a unei culturi de o mare valoare, dar trebuie sa ajungem și în timpurile actuale. Să vedem care sunt starea și stadiul culturii tradiționale astăzi, în condițiile pe care ni le oferă societatea românească și comunitatea europeană în același timp”. În cuvântul său, dl Adrian Ardeleanu, director al CJCPCT Iași, a evidențiat importanța acestui proiect și a prezentat temele propuse: „Este o bucurie să ne putem întâlni aici, într-un cadru foarte frumos, atât natural cât și istoric, cultural, unde de fiecare dată ești emoționat să-ți prezinți un gând, pentru faptul că, aici, istoria specială în domeniul muzicii te obligă să vii cu idei cât mai valoroase pentru neamul românesc. Relația noastră, a celor trei județe prezente astăzi aici, are un liant în persoana dlui Călin Brăteanu, un tânăr dornic de a promova cultura tradițională din acest semicerc de țară, nord-est. Din acest motiv am venit spre Bucovina, atât județul Iași cât și județul Bistrița-Năsăud, pentru a pune bazele unui proiect foarte greu, de prezentare a acestei zone a țării cu elemente de sine stătătoare, dar și cu interferențe. Ne dorim să venim cu metode noi de cercetare. Cu elemente concrete din ceea ce se întâmplă astăzi în satul contemporan, în viața de zi cu zi a oamenilor, ceea ce a mai rămas din tradiția de acum 50 sau 100 de ani, să realizăm o relație de colaborare între zone, schimburi între specialiști, între tehnicile de cercetare, să analizăm posibilitățile de promovare a culturii tradiționale din cele trei județe. Pentru că valorile noastre pot fi apreciate numai într-un context mai larg. Temele propuse sunt: cercetare de teren – de la prospecție la sinteză, aspecte ale valorificării, tendințe și perspective în cercetarea etnologică. Tema la care ne-am gândit noi este Obiceiurile de nuntă”. Dl Nicolae Gălățeanu, directorul Centrului Județean de Cultură Bistrița, a propus ca temă Fenomenul cultural în momentul actual, temă care ar cuprinde și nunta, meșteșugurile și alte obiceiuri, dar și detalii despre arhitectura sătească, păstrarea costumului popular ș.a.: „Trebuie să ne facem auziți. Cultura populară nu este un fenomen depășit. Ea există! Și opinia publică trebuie sesizată. Pentru că în acest moment cultura populară românească pierde foarte multe lucruri de valoare. Iar datoria noastră, a centrelor pentru conservarea și promovarea culturii tradiționale, cu puțina putere pe care o avem, dar cu multa competență de care dispunem, este să punem un stăvilar în calea acestei pierderi”. Dl Călin Brăteanu, șeful CCPCT Suceava, a propus o temă care să cuprindă ambele idei prezentate, respectiv o analiză a evenimentelor culturale tradiționale, din punct de vedere al costumului popular, al ritualului, al momentelor care se mai păstrează astăzi, dar și cu o privire spre viitor, cu întrebarea: unde vom ajunge mâine dacă nu se ia atitudine? „Prin această muncă de cercetare, dorim să punem în valoare zona din care venim, prin conturarea unei imagini cât mai reale a satului românesc și a culturii tradiționale în contemporaneitate. Parteneriatul nostru nu face altceva decât să ne dea credibilitate în fața instituțiilor culturale abilitate în domeniu”, afirma dl Călin Brăteanu. „Cea mai bună alegere în acest moment este nunta ca produs cultural. Cu privire la păstrarea tradițiilor, consider că cea mai bună soluție este să coborâm folclorul de pe scenă în vatra satului. (…) Ne dorim accesarea unor programe prin care să împământenim repertoriul nupțial tradițional, să-l readucem în viața actuală, cu produse precum carte, material pe suport electronic, film, ca aspecte ale valorificării”. Dna Constanța Cristescu, doctor în muzicologie, a venit cu o idee interesantă referitoare la temele propuse: „Cercetarea obiceiurilor de nuntă în contemporaneitate m-a preocupat în mod special, de pe poziția etnomuzicologului, pentru că este un ritual care oferă un repertoriu folcloric ritualic foarte complex, iar din cauza complexității nu a prea fost abordat în sinteze etnomuzicologice. M-am ocupat în ultimii ani de repertoriul nupțial din toată țara și am realizat o bibliografie a folclorului nupțial, pe județe, pe zone, cu ceea ce s-a cules și s-a tipărit, cânt, melodii vocale rituale de nuntă și repertoriul instrumental ritual de nuntă, o antologie bibliografică ce însumează aproape 800 de piese. (…) Ideea mea a fost o sistematizare la nivel tipologic, etnomuzicologic a acestui repertoriu, stratificat genuistic, pentru delimitarea particularităților zonale la nivel tipologic, pentru care am investigat și Biblioteca Academiei Române, precum și sursele bibliografice publicate de centrele culturale din țară”. În urma discuțiilor, dna Constanța Cristescu a propus tema: Tipuri melodice în repertoriul nupțial din Bucovina, Bistrița Năsăud și Iași. Dl Costinel Leonte, maestru coregraf al Ansamblului “Ciprian Porumbescu”, cel care a valorificat produsul cultural tradițional în producție scenică, inclusiv momentele nunții, a punctat câteva aspecte: „Referitor la menținerea și transmiterea unor tradiții vechi, nu numai la nuntă, ci și la orice obicei sau ritual, trebuie să recunoaștem că ele sunt făcute în prezent doar la cerința unui grup. Deci, sunt ocazionale. Nu sunt momente care se întâmplă zi cu zi în anumite vetre folclorice. În momentul de față s-a pierdut foarte mult din folclor și din tradiții. Una din principalele cauze este faptul că tinerii satului, plecând la oraș, au pierdut din tradiții și obiceiuri, s-a lepădat țăranul de costumul popular, a trecut la haine «civile». Astăzi, dacă mergi la nunți, majoritatea spun: ce să ne mai întoarcem la ce a fost odată? Nu mai suntem țărani, suntem domni! Mai degrabă preferă o manea decât iertăciunea miresei sau orice altceva decât de trei ori pe după masă, sau mai degrabă să sară peste momentul în care te pui jos în fața părinților și le săruți mâna ca să-ți dea binecuvântarea, sau când te închini la Bunul Dumnezeu să te ajute în viață. Aceste lucruri extraordinare, care țin și de credință și de alte multe lucruri, din păcate, se pierd. La nuntă acum nu se mai respectă tradiția veche. Nu mai sunt lăutarii ăia care, cu o vioară, o cobză și un fluier cântau la 30 de sate împrejur și care știau și păstrau ritualul. Eu, personal, mă folosesc de repertoriul care a rămas suspendat de 30-40 de ani. Astăzi nu mai sunt noutăți. Iar noi trăim cultura, tradiția și folclorul românesc care a fost odată. Există însă un folclor de interferență între cele trei județe, care este bine de identificat și de pus în evidență”. Dna Minorica Dranca, etnograf, consultant artistic la CCPCT Suceava, a identificat un număr semnificativ de interferențe în cultura tradițională din cele trei județe. Dl Gheorghe Hrițcu, primar al comunei Scobinți din județul Iași, a propus o temă legată de cele trei evenimente importante din viața omului: naștere, căsătorie și moarte. Sau hora satului. A subliniat apoi importanța fanfarei, ca element omniprezent la evenimentele importante ale satului, în trecut. Astăzi, fanfara nu mai există. Iar satul român își pierde identitatea. De asemenea, în opinia dlui primar Gheorghe Hritcu o importanță deosebită o are implicarea Bisericii Ortodoxe în păstrarea și promovarea culturii tradiționale. Întâlnirea de lucru de la Ciprian Porumbescu a fost o inițiativă de bun augur. Relația de colaborare dintre centrele de cultură din cele trei județe – Bistrița-Năsăud, Iași și Suceava – cercetarea pe mai multe domenii, pot genera o imagine reală, autentică, a culturii tradiționale din satul românesc de astăzi. Carmen Veronica Steiciuc, consultant artistic CCPCT Suceava