Speriați de amploarea inundațiilor din județul Suceava, mulți turiști străini și-au anulat rezervările făcute la diferite hoteluri și pensiuni. Aurelia Badale, președinta Asociației de Turism „Vama”, ne-a spus că, timp de trei săptămâni după producerea inundațiilor, toate structurile de cazare din localitatea pe care o reprezintă au fost pustii și că toți turiștii străini și cea mai mare parte a celor români și-au anulat rezervările, după ce presa națională și internațională a difuzat imagini cu apele care au măturat mai tot județul. Aurelia Badale ne-a mai informat că turiștii străini au fost sfătuiți de diplomații din consulatele sau ambasadele României să ocolească Bucovina și Maramureșul, zone expuse inundațiilor. „Anul acesta, Vama nu a fost puternic afectată de inundații. Turiștii ar fi putut și pot, fără nicio problemă, să viziteze mănăstirile din zonă. Chiar și în aceste condiții, Ambasada României din Olanda i-a sfătuit pe turiști să anuleze rezervările făcute la structurile de cazare din Vama. Diplomații le-au spus turiștilor că Bucovina și Maramureșul sunt expuse inundațiilor și le-au recomandat să nu ne viziteze. Am aflat aceste aspecte chiar de la turiștii olandezi care își făcuseră rezervări la noi”, susține președinta Asociației de Turism „Vama”. Mai grav este că inundațiile au trecut și că, acum, în plin sezon turistic, structurile de cazare din Vama, localitate oarecum ferită, anul acesta, de furiile naturii, sunt ocupate, „cu indulgență, în proporție de 30%”. „Doar pensiunile cu trei și patru margarete sunt ocupate în proporție de 50%, în timp ce unele structuri de cazare de una sau două margarete sunt pustii”, informează Aurelia Badale. Președinta Asociației de Turism „Vama” nu pune acest neajuns doar pe seama inundațiilor, ci și pe seama infrastructurii distruse, a lipsei activităților de agrement din zonele Vama și Câmpulung și, evident, a crizei financiare. „Avem o problemă gravă cu drumurile de acces din Vama. Am avut turiști străini care au preferat să-și lase mașinile închiriate la șoseaua principală, ca să nu le strice din cauza drumurilor de acces din comună, care sunt impracticabile. Avem și alte probleme legate de lipsa unui program de agrement. În zona Vama și Câmpulung, de exemplu, nu avem nici măcar o tiroliană. După ce vizitează mănăstirile din zonă, turiștii riscă să se plictisească, întrucât noi le putem oferi, dincolo de cazare și mâncare bună, doar o plimbare pe jos sau cu căruța prin pădure”, spune Aurelia Badale. „Turiștii români sunt mai pretențioși și mai zgârciți față de cei străini” Președinta Asociației de Turism „Vama” a atras atenția că în structurile de cazare din Bucovina vin din ce în ce mai puțin turiști români. „Pretențiile turiștilor români sunt mai mari în comparație cu cele ale turiștilor străini. Turistul român vine să facă turism rural, însă vrea să aibă în cameră frigider și televizor, iar când vine vorba să plătească, spune că totul este scump. Turistul român este foarte deranjat de drumurile impracticabile și de imaginea căruțelor care circulă pe ulițele de la țară. În schimb, turistul străin spune că ulițele și căruțele trase de cai fac parte din specificul României. În concluzie, în general, turiștii români sunt mai pretențioși și mai zgârciți decât cei străini”, ne-a declarat Aurelia Badale. „Gradul de ocupare a structurilor de cazare din Vatra Dornei este modest” Spre deosebire de comuna Vama, s-ar părea că orașul Vatra Dornei stă ceva mai bine la capitolul turiști. Gradul de ocupare al structurilor de cazare din orașul-stațiune Vatra Dornei este de aproximativ 60%, mai mic cu 10% față de aceeași perioadă a anului trecut. Cel puțin așa spune primarul Ioan Moraru, care este de părere că procentul de 60 este modest. „Turismul din zona Vatra Dornei nu a fost afectat de inundații”, ne-a spus edilul-șef, care a mărturisit că operatorii de turism din zonă acuză că turiștii ocolesc orașul din cauza problemelor de infrastructură existente în Vatra Dornei. „Avem două mari proiecte europene în plină desfășurare. Este vorba despre modernizarea infrastructurii turistice și amenajarea unei pârtii de schi, ambele având o valoare totală de 9 milioane de euro. Proiectele ar fi trebuit finalizate anul trecut, însă, din cauza vremii, a iernii foarte grele, am fost nevoiți să le amânăm pe anul acesta”, ne-a declarat primarul, adăugând că termenul de finalizare a execuției lucrărilor de modernizare a infrastructurii turistice din Dorna este 30 septembrie a.c., în timp ce pârtia de schi va fi gata la finele anului. Problemele legate de infrastructură și de lipsa activităților de agrement din județul Suceava nu vor fi rezolvate prea curând. Conducerea Consiliului Județean Suceava nu are bani să îndepărteze efectele inundațiilor produse la începutul acestei luni, darămite să investească în modernizarea sau reabilitarea infrastructurii rutiere din zonele neafectate de inundații ale județului. Mai mult, în urmă cu două săptămâni, CJ a decis să redirecționeze fondurile alocate organizării de evenimente culturale în județ, către localitățile afectate de inundații.
Comentarii