Simbolic situat în calendarul elogiului nostru de inimă și gând, între mărțișorul trezirii naturii și echinocțiul de primăvară, o zi anume, 8 Martie, are menirea de a așeza încă o dată tot ceea ce simțim și credem că rostim cu vie stimă și recunoștință, pentru Ea, pentru Mama; pentru mama purtătoare de viață, născătoare și apărătoare de omenie și adevăr, pentru femeia care folosește puterea minții, pentru femeia care conferă pământului rodnicia.
8 Martie e ziua în care omagiul nostru, privirea noastră însuflețită de privirea Ei, se împletesc în simțirea aleasă pe care i-o dăruim și cu care rămânem încă datori, fericiți să știm că, prin dragoste, fapte și dăruire generală, își contopește munca, existența, candoarea, întreaga ființă.
Mamă, ești lumina plină de dragoste a soarelui blând de dimineață, care mângâie cu tandrețe ghioceii abia treziți, ești lumina strălucitoare a amiezii și ești cerul senin, înstelat.
Mama, tu ești cea mai scumpă floare, răsărită din pământul speranțelor, ești mereu tânără și cu același suflet mare. Te văd mereu cu chipul luminos, cu ochii limpezi, cu același surâs dintotdeauna.
Mamă, cât de des rostim numele tău și cât de puțin știm exprima din ceea ce el înseamnă! Bunătatea și generozitatea ta, lumina iradiată din ochii tăi, zâmbetul tău, sufletul tău deschis și fără umbre te așază într-o firească strălucire.
Cum să te numim decât așa, simplu, cum ți s-a zis de când lumea e lume? “O, mamă, scumpă mamă!”
De la tine pornește existența noastră, personalitatea noastră. Chinuitele și obositele brațe materne sunt leagănul în care se formează ființa noastră. Ceea ce reprezentăm ca valoare morală în viață e în bună măsură ceea ce mama a sădit în noi. Toată educația depinde de mamă.
Odată, împăratul Napoleon a întrebat o doamnă de la curtea sa:
– Ce lipsește pentru a da oamenilor buna creștere?
– “Mame”, răspunse doamna.
Răspunsul îi plăcu mult împăratului.
– Da, da, zise el. În această vorbă mică, se cuprinde o înaltă scoală de bună creștere. Aveți grijă, așadar, să formați mame care să știe să dea o bună creștere copiilor lor.
Viitorul unui copil este întotdeauna faptele mamei sale. Numai o mamă știe ce înseamnă a iubi cu adevărat și a fi fericit. “Profesorii buni fac școlari buni, numai mamele bune fac oameni buni.” (Aime Martin)
Ruga mamei te apără de orice primejdie pe apă, în văzduh și pe uscat.
Multe minuni sunt în Univers, dar capodopera creațiunii e tot inima unei mame.
Mamei i-a închinat poetul popular versurile: “Mamă, mamă dor de mamă/ Eu de mama și de tata nu mă satur niciodată”.
Mamei i-au închinat imnuri dintre cele mai înălțătoare scriitori culți din toate timpurile. Cine poate uita chipul mamei lui Ștefan cel Mare, în versurile lui Bolintineanu? Cât de duios evoca marele povestitor Ion Creangă chipul mamei; dar Eminescu, Slavici, Delavrancea, Coșbuc, Vlahuță, Goga, Sadoveanu și atâția alții…? Ce comoară de preț este mama!
Alții îți pot fi binevoitori, dar numai mama te iubește așa cum ești, cu toate calită-țile, dar și cu lipsurile tale. Ea îți dă viață, te crește, te îngrijește, te ocrotește, e gata să se jertfească pentru tine. Spiritul de jertfă al mamei este fără margini. Orice mamă ar fi în stare de a se dărui asemeni doamnei Maria din „Apus de soare”.
O dată în viață greșește mama – atunci când închide ochii, lăsându-te singur pe lume. “Cea mai frumoasă vorba-n lume, cel mai iubit, mai dulce nume, e mama/ Sub soare nu-i niciun cuvânt atât de drag și-atât de sfânt, ca mama”.
Mama trebuie să fie în rândul întâi în familie și în societate.
SILVIA CORMOS,
Gura Humorului
Comentarii