În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, trăirea religioasă și națională a poporului român din „Țara de Sus” a Moldovei s-a oglindit prin înființarea a numeroase coruri bisericești sau patriotice. Aceasta este o dovadă că pe minunatele noastre plaiuri, „bătute de soare și istorie”, au crescut și cresc tot mai bogat florile talentelor și dragostea de muzică a poporului român.
Începuturile muzicii corale românești în această parte a Moldovei sunt reprezentate prin munca de pionierat dusă de compozitorii Carol Miculi, Isidor Vorobchievici, Ciprian Porumbescu, Eusebie Mandicevschi ș. a. Aceștia au dedicat corurilor bisericești din a doua jumătate a veacului al XIX-lea valoroase compoziții, introducând în muzica liturgică un curent înnoitor, stilul polifonic. Repertoriul național din acel timp se caracteriza printr-o notă de istorie și eroism românesc.
Ce rol au avut aceste coruri în răstimpul dintre cele două secole, ne-o pot spune satele și orașele în mijlocul cărora au activat. Pe lângă meritul de a fi făcut o educație muzicală în popor, corurile bisericești și laice din acel timp au avut un mare rol în susținerea unei conștiințe românești în Bucovina.
Mai mult decât modeste la început, unele coruri de plugari se vor dezvolta și vor ajunge la o perfecțiune de interpretare uimitoare, vădind înzestrarea artistică a poporului român de prin aceste locuri. De această ascensiune și dezvoltare se poate vorbi și în cazul Corului bărbătesc din Bosanci.
În anul 1894, învățătorul Pastei Șandru înființează în fruntașa comună Bosanci, județul Suceava, un cor bisericesc de plugari, format din 24 de persoane. În scurt timp, corul a făcut progrese uimitoare. Iată cum aprecia preotul satului, Roman Bârgăuan, tânăra formație: „Corul condus de zelosul învățător Pastei Șandru intonează cântări bisericești de ți-i mai mare dragul să-l asculți”.
Între manifestările artistice ale corului, cronica parohială le consemnează pe cele din zilele Nașterii Domnului, Anul Nou și Bobotează. Este menționată, în mod deosebit de elogios, solemnitatea religioasă care a avut loc în anul 1895, de Bobotează, când s-a oficiat Sf. Liturghie cât se poate de pompos. Corul a cântat, de la biserică și până la fântâna de lângă șoseaua districtuală, troparul „În Iordan botezându-te, tu, Doamne…”, iar la Liturghie, răspunsurile de Isidor Vorobchievici.
În anul 1897, fondatorul co-rului, Pastei Șandru, este transferat la școala din Comănești. Tânăra formație corală rămâne fără dirijor. La sărbătorile mai mari, Pastei Șandru va reveni în Bosanci, spre a conduce corul bisericii.
Prin anul 1907, învățătorul Emanuil Mihăiescu reorganizează corul, reîmprospătându-l cu noi membri. De acum înainte, activitatea corului va fi permanentă. El se va menține decenii de-a rândul în fruntea acțiunilor culturale din Bucovina. La conducerea corului vor trece mai mulți dirijori, toți cântăreți de strană: Gavril Popovici (1917-1923), Emilian Beuca-Costineanu (1923-1941), Ilie Papuc (1945-1960), Zamfir Găitan, din 1960 și până în prezent.
Din anul 2001, odată cu săvârșirea slujbelor bisericești și la biserica nouă din deal, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, a fost necesară o scindare a acestei formații pentru ca ambele biserici să beneficieze de cântările corului. O parte din cor, cei care locuiesc în partea de sus a satului, împreună cu cei nou veniți, sub mâna tânărului dirijor Ioan Barbă, au alcătuit o formație corală care cântă aceleași cântări și care înfrumusețează slujbele la noua biserică. Această împărțire a corului este valabilă doar la slujbele din Bosanci, deoarece corul bărbătesc din Bosanci rămâne unul singur. La toate evenimentele la care participă în afara satului, nu se mai ține cont de parohia (vale sau deal) din care provin membrii formației artistice.
Corul numără astăzi peste 100 de membri, care duc mai departe faima înaintașilor. Ei participă duminica la Sfânta Liturghie și chiar se pot împărți pentru a onora invitațiile primite din alte parohii. Așa se întâmplă și când sunt mai multe înmormântări într-o zi, în Bosanci sau în altă parte. La sărbătorile mari – Crăciunul, Boboteaza sau Paștele – coriștii îmbracă tradiționalul costum popular (iarna, și mantaua). Cu aceste costume participă și la unele festivaluri, concursuri, sfințiri, chiar înmormântări, unde sunt invitați, stârnind admirație prin frumusețea costumelor și prin armonia și tăria glasurilor. Astfel, ecoul cântărilor lor s-a auzit pe tot cuprinsul țării, de la Putna până în Basarabia, din Maramureș până la Muzeul Satului din București.
Corul a adus faimă localității, mulți străini auzind de Bosanci doar datorită acestuia. Din păcate, astăzi, datorită plecării tinerilor în străinătate, foarte puțini membri tineri intră în rândul coriștilor, ceea ce trebuie să dea de gândit pentru viitorul acestei formații.
În acest an se împlinesc 115 ani de când, în Biserica „Sf. M. Mc. Gheorghe” din Bosanci, cânta acest cor bărbătesc și nădăjduim să o facă cu aceeași dăruire și de acum înainte.
Pr. IOAN BUJOREAN,
Parohia Bosanci I
Bibliografie: Pr. Nicolae Pentelescu, Vechi coruri bisericești și laice din Moldova de nord, în Mitropolia Moldovei și Sucevei, anul XLIX, nr. 7 – 8, 1973.
Comentarii