Într-o vreme când în Europa integrările se exprimă în cele mai favorabile condiții și când comunicarea și înțelegerile între țări, națiuni și minorități capătă noi dimensiuni, sunt oameni asociați într-un vechi ONG care formulează pretenții de autonomie teritorială – UDMR.
În România trăiesc mai multe minorități începând cu minoritatea maghiară și terminând cu minoritatea lipovenilor. Minoritățile naționale au bună comunicare și bune relații cu populația majoritară, comunicare și relații statornicite de-a lungul istoriei. Și totuși minoritatea maghiară reprezentată de UDMR și-a propus în programul său dezideratul autonomiei pe care-l exprimă, mai cu seamă, în precampaniile și campaniile electorale. Acest deziderat este urmărit a fi realizat pe baza unei anumite politici – politica pașilor mărunți. Ca urmare a acestei politici, în județele Covasna și Harghita conducerile administrative aparțin exclusiv UDMR, învățământul se desfășoară în limba maghiară, în administrație și justiție se utilizează tot limba maghiară, iar proprietatea bunurilor mobiliare și imobiliare aparține nu numai etnicilor maghiari, ci și maghiarilor din Ungaria.
Din viața culturală au fost eliminate treptat manifestările cu specific românesc. Cu greu mai putem vorbi în comunitățile locale din aceste județe despre tradiții, obiceiuri și datini românești. A rămas doar a fi consfințită și autonomia teritorială.
Menționez că, de la Revoluția din 1989 și până astăzi, în UDMR nu s-au schimbat nici mentalitățile, nici programul, dar nici liderii din Parlamentul României.
Este firesc ca minoritatea maghiară să folosească limba maternă, „să profeseze” tradiții și obiceiuri ungurești și să-și exprime nestânjenit specificul național. Dar când și la cea mai mică manifestare publică sunt arborate însemnele statului ungar – steagul și stema – și este intonat imnul Ungariei, socotim mai mult decât ignorarea Statului român. Să ajungem în situația când la Universitatea de Vară “Tusvanyos” de la Băile Tușnad tineri de etnie maghiară să-l huiduiască pe dl Traian Băsescu, președintele României, când acesta a invocat Constituția României la solicitarea autonomiei teritoriale, înseamnă că legea, ordinea și respectul față de România nu mai au valoare pentru mulți etnici maghiari și mai cu seamă pentru liderii UDMR. După ce a citit articolul 1 din Constituție potrivit căruia România este stat național, suveran, independent și unitar, Președintele României a spus: „Sper că l-ați înțeles și că veți înțelege conceptul de autonomie așa cum îl prevede Constituția României”. În a-ceastă situație nu mai putem vorbi peste tot de bună conviețuire, toleranță și comuni-care în interiorul țării, ci de o adversitate de diverse grade (vezi și manifestările de la ultimile meciuri de fotbal dintre Steaua și Ujpest).
Fiind vorba despre o activitate organizată sub forma universității de vară și nu de o adunare publică, nu putem exclude un scenariu pus la cale din rațiuni electorale!
Soluția este până la urmă tot comunicarea și înțelegerea interetnică în condiții de respect față de lege. În școli, în activitățile publice și în mass-media locale și centrale, liderii UDMR, împreună cu liderii formațiunilor politice de la guvernare, vor trebui să promoveze forme prin care să se explice din nou câteva adevăruri: istoria Transilvaniei face parte integrantă din istoria României; populația minoritară maghiară venită în Transilvania a realizat conviețuirea cu românii sute și sute de ani; astăzi, în județele Covasna și Harghita majoritar și în toată țara ca minoritate trăiesc etnici maghiari cu toate drepturile cuvenite, în multe privințe aceste drepturi devenind privilegii.
Aceste exprimări trebuie transformate în convingeri începând cu liderii UDMR, iar în localitățile din cele două județe, și în general din Transilvania, trebuie să vină cât mai des liderii PSD, PNL, PD-L etc., spre a comunica și la acest nivel, inclusiv pe teme privind pretențiile la autonomia teritorială. Fundamental este necesar să ajungem cu toții la convingerea că există o singură soluție întemeiată pe argumente istorice, juridice și morale – conviețuire în bună înțelegere și comunicare a minorității maghiare cu populația majoritară.
Comentarii