Dorința de a fi mereu util, dar și capacitatea adecvată l-au determinat pe cărturarul sucevean Gh. Giurcă să ,,scotocească” peste tot și să alcătuiască o carte deosebită față de oricare alta – „Din bibliografia Bucovinei”. Și este deosebită de oricare alta, de-oarece nu este o carte de lectură sau de studiat, ci este cartea de folosit și azi, și mâine, și în toate zilele care vor veni.
Scopul acestei cărți îl afirmă autorul, Gh. Giurcă, în „Cuvânt înainte”, prin aceea că cei interesați vor putea să-și formeze ,,o imagine cât mai apropiată de realitatea privind viața Bucovinei în toată complexitatea ei… În această listă, intitulată „Din bibliografia Bucovinei”, au fost incluse și aparițiile editoriale referitoare la ținuturile Herța și Hotin, care în prezent fac parte din regiunea Cernăuți, precum și cele ce privesc localitățile din fostele județe Dorohoi, Botoșani și Baia, incluse actualmente în județul Suceava…”
Autorul acestei cărți a trudit mult și cu folos, în colaborare cu dr. Alis Niculică, pentru a ușura munca celor interesați în a cunoaște ,,scriitura” din Bucovina.
Parcurgând paginile acestei bibliografii, ne putem face o imagine de ansamblu față de preocupările oamenilor cu condeiul în mână de-a lungul timpului în Bucovina, despre dimensiunile acestei preocupări și tematica acestor cărți păstrate în biblioteci sau alte locuri care le conferă siguranță.
Realizarea unei astfel de bibliografii a însemnat timp și multă căutare, multă răbdare înșirată pe zeci de pagini, mereu în reluare și completare. Am dezvoltat ideea complexității realizării acestei cărți deoarece la prima vedere ea cuprinde cele trei părți și capitolele subsumate lor. Dar această așezare, ierarhizare și clasificare în condiții de rigoare a presupus cunoașterea tematicii cărții, a editurii, a autorului/autorilor și a datei apariției lor în timp.
În structura cărții deosebim: A. Lucrări cu caracter general; B. Lucrări de specialitate, începând cu cele de istorie și terminând cu cele de turism și C. Anuare. Anale științifice. Almanahuri. Acest ultim capitol cuprinde, la rândul său: Anuare școlare; Anuarele Complexului Muzeal Bucovina Suceava; Analele Universității ,,Ștefan cel Mare” Suceava; Analele Institutului ,,Bucovina” Rădăuți; Analele Mănăstirii Putna; Almanahuri și Diverse.
Alegerea și elaborarea acestei cărți sub forma unei liste bibliografice – cum spune autorul ei – a readus în prim-planul inventarului lucrărilor scrise în și despre Bucovina și gravele goluri create în momente decisive din istoria națională: distrugerea Bibliotecii Facultății de Teologie din Cernăuți în 1940, cuprinzând arhiva și 8000 de volume dintre cele mai valoroase; arderea cărților ,,dușmănoase” în perioada proletcultistă; achiziționarea redusă în biblioteci a cărților apărute după 1989 etc. Constatări care încă nu au realizată o evaluare exactă și cu urmările ei în istoria culturală a Bucovinei și nu numai.
Socotim meritoriu efortul autorului de a realiza această carte, cu bună primire în lumea celor interesați, și ca urmare exprim gratitudine cărturarului Gh. Giurcă.
Comentarii