> „Mijloacele de protecție a spațiului aerian și de aducere a avioanelor la sol nu sunt admise nici măcar de ruși sau arabi”, arată comandantul Aeroportului „Ștefan cel Mare”, Dumitru Sahlean
> O analiză a deliberativului județean din martie 2008 prevedea că lipsa lucrărilor de reabilitare a pistei va avea ca efect închiderea porților aeriene încă din cursul lui 2009
Consiliul Județean Suceava cumpără, după cum v-am mai informat, 6,8 hectare de teren situat pe raza orașului Salcea, în vecinătatea Aeroportului „Ștefan cel Mare Suceava”. Terenul este destinat moder-nizării suprafeței de mișcare și balizajului aeroportului, șeful administrației județene Gheorghe Flutur, specificând că 3,5 hectare sunt necesare pentru prelungirea pistei de decolare-aterizare de la 1800 de metri la 2400 de metri, iar diferența, în vederea ampla-sării mijloacelor de protecție a traficului aerian și de aduce-re a avioanelor la sol. Preciza-rea a venit săptămâna trecută, pe fondul aprobării tranzacției în deliberativul județean, dl Flutur precizând că în joc este soarta unui obiectiv regional strategic. În acest context, comandantul Aeroportului „Ștefan cel Mare”, Dumitru Sahlean, a arătat că, în urmă cu circa două luni, ROMATSA, regia care supraveghează spațiul aerian și dirijează aeronavele, a solicitat acordarea gratuit în administrare unei suprafețe pe care să amplaseze echipamentele specifice. Dl Sahlean spune că achizițio-narea celor 6,8 hectare cade tocmai la țanc, Aeroportul de la Suceava fiind singurul din România care nu beneficiază de o dotare modernă. „Mijloacele de protecție aeriene de la Suceava sunt foarte vechi, atipice, neadmise nici de ruși și nici de arabi. Vă dați seama în ce condiții se aterizează!”, a reliefat Dumitru Sahlean, adăugând că amplasarea mijloacele în cauză, precum și prelungirea pistei nu se vor realiza anul acesta, ci abia în următorii 2-3 ani.
Calea de rulare este într-un proces continuu de degradare, iar mult așteptații investitori străini ezită să vină
În ceea ce privește calea de rulare, aceasta se află într-un continuu proces de degradare. Într-o situație prezentată în Consiliul Județean în martie 2008, se preciza că, din cele 3737 de dale din beton, peste 1000 erau fisurate ori cu suprafața erodată în profunzime. Conform studiului, indicele de identificare a rezistenței pistei era de 14 în 1999, în 2007 scăzând până la 10. Comandantul de la acea vreme a unității aeroportuare, Dan Asmarandei, evidenția că ciclurile repetate de îngheț-dezgheț accentuează fenomenul de măcinare a pistei și, pe fondul lipsei intervențiilor, el prevedea atunci închiderea porților aeriene ale Sucevei în cursul anului acestui an. Din-tr-un studiu de specialitate al IPTANA București rezultă că pista de aterizare-decolare trebuie reconstruită și nu doar reabilitată. În acest sens, au fost avansate varianta unei platforme rigide (betonate), precum și a uneia elastice (asfaltate).
Reamintim că, recent, Consiliul Județean Suceava a primit o scrisoare de la RAYET, prin care compania spaniolă își exprima intenția de a concesiona activitatea de pe Aero-portul „Ștefan cel Mare”. În urmă cu câteva săptămâni, potențialii investitori iberici au fost așteptați în capitala de județ, pentru a prezenta oferta de montaj financiar și proiec-tul de contract de concesionare, însă ei și-au amânat vizita. Printre alții, de Aeroportul Salcea s-au interesat și germanii de la Concefa, cu ei având loc discuții preliminarii pe marginea modernizării printr-un credit furnizor, soluție adoptată și în cazul aeroportului de la Sibiu și la centura ocolitoare a Brașovului.
Suma pentru modernizarea și aducerea la standarde internaționale a Aeroportului „Ștefan cel Mare” este apreciată la circa 71 milioane de euro, fonduri de care Consiliul Județean nu dispune și pe care nu le poate asigura nici în perspectivă.
Unitatea aeroportuară suceveană deservește, în principal, județele Suceava și Botoșani, în ultimii 5 ani numărul pasagerilor crescând de aproape 10 ori. Astfel, dacă în 2004 prin aerogara suceveană au trecut 2489 de călători, anul trecut s-a ajuns la un total de peste 24000 de clienți. La capitolul modernizare infrastructură intră pista de aterizare, sistemul de balizaj luminos, aerogara și blocul administrativ, dar și dotarea cu utilaje specifice și altele punctuale, corespunzătoare cerințelor Uniunii Europene
Comentarii