Locuri bântuite de sărăcie lucie

Dacă privim cu atenție harta județului și folosim și Anuarul statistic din ultimii ani, vom vedea că, în partea de sud-est, există localități foarte sărace, unde se practică o agricultură de subzistență, iar infrastructura rutieră este jalnică. Sunt drumuri comunale pe care nu s-a pus un metru cub de balast, iar drumuri asfaltate aproape că nu există.

 

Mă refer la o parte din comunele limitrofe municipiului Fălticeni, indicate pe harta alăturată: Bunești, Vulturești, Hârtop, Preutești, cu satele Petia, Uncești, Hreațca, Pleșești, Valea Glodului, Osoi, Merești, Jacota. La sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, Fălticeniul era considerat un târg de provincie dezvoltat din punct de vedere comercial și al meșteșugurilor. Prin comunele Vulturești, Hârtop, Bunești, traversând Fălticeniul, trecea un drum important, ce lega imperiul austriac de Regatul României, numit „Drumul lui Cuza”. Localitățile acestea cunoșteau o oarecare prosperitate. În perioada comunistă, Fălticeniul cunoaște o înviorare economică, prin apariția unor unități industriale. Astfel au fost atrași din comunele învecinate mulți oameni, orașul cunoscând și o dezvoltare edilitară. După 1990, industria a decăzut, a crescut numărul șomerilor, iar o parte a locuitorilor a luat calea străinătății. Criza financiară a dat și ea o lovitură puternică Fălticeniului, dar și comunelor din zonă. Pentru căpătarea strălucirii de altă dată și îmbunătățirea vieții locuitorilor se impune ca o necesitate urgentă refacerea și modernizarea vechilor trasee, pe trei variante. Prima ar fi: Fălticeni – Țarna Mare – Petia – Hârtop – Vulturești – Merești – Udești (drumul comunal C1, ce se intersectează cu DJ 208C la Pleșești), apoi traseul Pleșești – Merești – Udești, pe distanța de 15 km. A doua variantă include traseul Fălticeni – Țarna Mare – Petia – Uncești – Hreațca – Pleșești – Merești – Udești, pe o distanță de 12 km, din care 6 km sunt asfaltați. Valoarea lucrărilor de modernizare a acestui traseu ar fi de circa 2 milioane de euro. A treia variantă cuprinde legătura dintre Pleșești, Valea Glodului și Liteni, cu o lungime de 12 km. Pentru a pune în valoare bisericile de la Mănăstioara și Reuseni, aceasta fiind ctitorie a domnitorului Ștefan cel Mare, precum și mormântul lui Bogdan al II-lea (tatăl marelui voievod) de la Securiceni, s-ar putea adopta două trasee. Primul, cu plecare din satul Merești spre biserica din Mănăstioara (cătun aparținând de Udești), în lungime de 2,8 km, cu ieșire în DJ 208 A Suceava-Dolhasca. Zona este foarte frumoasă, cu păduri de foioase. Biserica din Mănăstioara, așa cum spune legenda, este construită din stejarul multisecular în care s-a ascuns tânărul Ștefan când era urmărit de potera lui Petru Aron, cel care l-a ucis pe Bogdan al II-lea la o nuntă boierească, la Reuseni. Costul estimativ al acestui drum este de 500.000 de euro. Al doilea traseu ar pleca din satul Plăvălari, cu trecere prin Securiceni și ieșire la DJ 208 A în dreptul localității Luncușoara. Lungimea traseului este de 2,5 km și realizarea lui ar costa în jur de 400.000 de euro. Toate aceste propuneri au fost discutate cu cetățeni din comunele menționate mai înainte, aceștia exprimându-și adeziunea și dorind transpunerea lor în practică, sperând că în felul acesta viața lor se va îmbunătăți. Dar, în sinteză, de ce cred oamenii că este necesară modernizarea acestor trasee rutiere: > Localitățile menționate sunt cele mai sărace din județ. Or, modernizarea drumurilor respective (subliniate pe harta alăturată) ar permite și dezvoltarea infrastructurii agricole, pe lângă punerea în valoare a monumentelor istorice din zonă; > S-ar reduce cu cel puțin 14 km distanțele, dacă nu s-ar mai circula prin Suceava spre Botoșani, Dorohoi, Siret, Ucraina; > S-ar face mari economii de carburanți și s-ar reduce poluarea în zona Sucevei; > S-ar descongestiona traficul pe drumul european E 85; > S-ar renunța la ruta ocolitoare, de 10 km, prin Bosanci spre Salcea, cu legătură în DN Suceava – Botoșani. Nu s-ar scoate din circuitul agricol terenuri arabile și n-ar mai trebui construite drumul și podul peste râul Suceava, al căror cost, împreună cu despăgubirile ce ar trebui acordate, este foarte mare, de peste 30 milioane de euro. S-ar folosi podurile existente, cel de la Verești, peste râul Suceava și cel de la Roșcani, peste râul Siret, cu o continuare a „Drumurilor lui Cuza”. Și, cu 5,7 milioane de euro, s-ar moderniza toate drumurile menționate în acest articol; > S-ar dezvolta piața agroalimentară, de animale și produse agricole de la Verești, pe ambele maluri ale Sucevei; > Pe Șomuzul Mare și Șomuzul Mic, cu ape acum nepoluate, se pot amenaja iazuri în cascadă, locuri de agrement etc.; > S-ar dezvolta legumicultura ecologică, folosind apa curată din pâraiele din zonă; > Se vor putea transporta în condiții normale, civilizate, într-un timp mai scurt, produsele agricole proaspete în orașe. Dezvoltarea infrastructurii rutiere va influența și dezvoltarea unor activități complementare, cum ar fi fierăritul, împletiturile de nuiele, arta broderiei, țesăturilor cu motive naționale specifice acelor locuri. De aceea, oamenii din zonă își pun nădejdea în conducerea județului, în parlamentarii noștri că vor analiza aceste propuneri și vor acționa pentru punerea lor în practică. Ec. CONSTANTIN MORARU, pensionar