O consistentă schimbare în bine

Spitalul de Psihiatrie Câmpulung oferă de câțiva ani servicii medicale de psihiatrie mult ridicate calitativ față de multe spitale din țară, de aceea a fost înscris ca unitate-pilot în cadrul Reformei de Sănătate, județul Suceava fiind și el județ-pilot în acest sens. Astăzi, spitalul are și un aspect schimbat cu 180 de grade față de ce-a fost nu cu multă vreme în urmă, întrucât clădirea a fost reabilitată în întregime. Directorul spitalului, dr. Petronela Paziuc, ne-a informat că unitatea pe care o conduce a fost printre primele din țară care a reușit să primească finanțare de la minister pentru reabilitare. Asta după ce oameni din minister îl vizitaseră în câteva rânduri, constatând îmbunătățirea vizibilă a echipamentelor și serviciilor, pașii făcuți înspre o asistență psihiatrică la standarde europene.

 

Spitalul de Psihiatrie Câmpulung oferă de câțiva ani servicii medicale de psihiatrie mult ridicate calitativ față de multe spitale din țară, de aceea a fost înscris ca unitate pilot în cadrul Reformei de Sănătate, județul Suceava fiind și el județ-pilot în acest sens. Astăzi, spitalul are și un aspect schimbat cu 180 de grade față de ce-a fost nu cu multă vreme în urmă, întrucât clădirea a fost reabilitată în întregime. Directorul spitalului, dr. Petronela Paziuc, ne-a informat că unitatea pe care o conduce a fost printre primele din țară care a reușit să primească finanțare de la minister pentru reabilitare. Asta după ce oameni din minister îl vizitaseră în câteva rânduri, constatând îmbunătățirea vizibilă a echipamentelor și serviciilor, pașii făcuți înspre o asistență psihiatrică la stan-darde europene. “În perioada 2007-2008, spitalul a beneficiat de o finanțare de la bugetul de stat de aproximativ 2 milioane lei care, împreună cu veniturile proprii, a permis aducerea spitalului la standarde europene – sisteme de supraveghere video, aer condiționat, aparatură audio-video, aparatură medicală. În acest timp s-a reușit amenajarea Centrului de Sănătate Mintală, ce oferă servicii de tip comunitar, reamenajarea celor două secții cu recompartimentarea saloanelor și dotarea cu grupuri sanitare, dotarea atelierelor de ergoterapie, refacerea fațadei și parcului”, a precizat Petronela Paziuc. Cu bani din venituri proprii s-a instalat centrala termică și s-a rezolvat problema apei curente, fiind refăcută canalizarea și racordarea la magistrala orașului, astfel că spitalul are apă caldă și rece non-stop. Pentru geamurile termopan, 80% din bani au fost de la personal și pacienți, care au contribuit, fiecare, “cu o sumă cât de mică”. Am vizitat recent Spitalul de Psihiatrie din Câmpulung, la invitația dr. Alexandru Paziuc, coordonatorul reformei de sănătate mintală în județ. Mai fusesem pe acolo în urmă cu mai bine de doi ani, când am remarcat că serviciile, atelierele de terapie ocupațională create la mansardă, capela reprezintă certe realizări, mult umbrite însă de clădirea insalubră care avea nevoie de grabnică refacere. Din nou la fața locului, am constatat o schimbare radicală a clădirii, din toate punctele de vedere, rămânând intact doar stilul arhitectonic, baroc târziu, condiție obligatorie pentru o clădire de patrimoniu. Nimic nu mai amintește de cenușiul zidurilor scoroji-te, de interiorul întunecos, treptele tocite și coridoarele insalubre. Din vechea clădire a rămas doar… stilul Dr. Paziuc a refăcut pentru noi istoria acestei clădiri, care are o vechime de peste 120 de ani. A fost construită în 1886 din fondul bisericesc și donațiile oamenilor din regiune, fiind prima clădire construită în teritoriul ocupat de imperiul austro-ungar. Din 1983 a funcționat ca spital general, apoi a devenit secție de psihiatrie a spitalului municipal, până în 1999, an în care s-a decis separarea secției de spital și constituirea în spital de sine stătător. “Aveam în permanență probleme cu hrana, care era adusă cu căruța, cu medicația și încadrarea personalului cu studii superioare, medici, psihologi, preoți. Cu ajutorul MSP ne-am separat. Între timp s-a schimbat mentalitatea, cumpărăm medicamente de ultimă oră, hrana s-a îmbunătățit, totul este porționat. După separare s-a făcut și o «curățenie» în rândul personalului, s-a angajat personal tânăr, dornic să învețe. Avem doi psihologi, doi asistenți sociali, un preot, doi instructori de ergoterapie. În rândul personalului avem și oameni, infirmierii de pildă, care cunosc și a doua meserie, croitorie, ceramică. În 2003-2004 s-au primit fonduri pentru amenajarea atelierelor de ergoterapie, care au funcționat la început în cadrul saloanelor, apoi la mansardă, separat”, spune dr. Paziuc. Spitalul are acum o capacitate de 80 de paturi, în saloane cu 2, 3 și 4 locuri, un serviciu de zi cu 20 de locuri, aici fiind internați pacienții “acuți”, iar durata de spitalizare fiind de 14 zile. Dr. Paziuc ne-a condus prin spital, explicându-ne fiecare transformare și schimbare în parte. Mai sunt încă de realizat detalii legate de saloane, cele noi nefiind date încă în funcțiune, de amenajarea unor cabinete și altele, despre care se spune că vor fi gata în scurt timp. Confort mai ceva ca acasă Începând de la parter și până la mansardă, holurile și încăperile își schimbă culoarea, trecând prin nuanțe deschise de verde, crem și albastru. Peste tot gresie, faianță, materiale de construcție de ultimă generație, băi cu senzori, linoleumuri speciale, plante ornamentale. Multă lumină și căldură, două elemente de ambient obligatorii pentru tratarea persoanelor cu probleme psihiatrice. Saloane cu grup sanitar înăuntru, cu televizor și alte comodități, cu așternuturi impecabile: “Nu avem mobilier, urmează să-l schimbăm integral, deocamdată n-am reușit decât la paturi, urmează dulapurile, o să le facem cu resurse proprii, nu aveam voie să folosim banii de la minister pentru asta”. De la parter și până la mansardă, dr. Paziuc ne arată ce s-a făcut și ne explică ce se va mai face: stație de radioficare și televiziune, încăpere specială pentru pacienții mai agresivi, o clădire pentru persoanele care vin la dezalcoolizare, cu o sală de sport la parter, parcul care va fi “un loc plăcut pentru pacienți, dar și pentru comunitate”. La etajul I am intrat în capela liniștită, cu banii strânși acolo fiind realizate alte lucruri importante în spital. “Înființarea capelei este o altă reușită a noastră, ea oferă posibilitatea deschiderii și mai mult a spitalului spre comunitate. La slujbe participă și personal, dar și oameni din afara spitalului, care au ocazia să vadă că ni-meni nu țipă în spital, nimeni nu urlă, nu este cine să le facă teamă pacienților. Am observat că mulți pacienți care erau aduși cu poliția la noi vin acum singuri, fiindcă se simt încurajați și sprijiniți și nimeni nu-i închide. Nu toată lumea poartă halate. Nu avem portar aici, doar camere de luat vederi pe holuri și scări, fiindcă trebuie să existe o protecție”. La mansardă, ne-am întâlnit cu grupul de cursanți și instructorii austrieci care susțineau cursurile de terapie ocupațională, despre care am relatat deja. Ergoterapeuta Birgit Elssayed-Glaser, de la Departamentul de Psihiatrie al Spitalului Universitar din Viena, o persoană profund implicată în domeniul psihiatriei, a ținut să ne spună și impresia sa despre spital: “Chiar de la început, când am venit la Câmpulung, am fost impresionată nu numai de echipamente, ci și de angajații de aici, de oamenii de aici, de aceea un alt scop al proiectului nostru este și înființarea unui centru de excelență unde alți oameni din țară să vină să lucreze. Știu multe spitale din Austria mult sub nivelul acestui spital și cred că ce au realizat aici e un pas foarte important pentru sănătatea mintală”. Un centru de sănătate mintală modern, în fosta pivniță După o trecere în revistă a atelierelor pe care le mai văzusem de altfel, am coborât la demisol, acolo unde înainte se depozitau cartofii, “conservăraia” și varza murată. Spațiul nu e complet amenajat încă, dar nu mai amintește nici pe departe de atmosfera de pivniță. Ni se arată cabinetul de asistență socială, Centrul de Sănătate Mintală cu salonul pentru terapia de grup, cabinetul de consiliere familială, individu-ală și de grup. Intrăm în sufrageria modernă, pentru pacienți, dar și pentru cei care vin de afară, unde pot să se întâlnească, să se relaxeze și unde și personalul poate să serbeze zilele de naștere sau onomastice. “Aici se observă legătura între spital și comunitate, va fi și o bucătărie unde pacienții vor învăța să folosească ustensilele și acasă, cum să umble cu mixerul, cafetiera, cuptorul cu microunde”, spune dr. Paziuc. Tot acolo vor funcționa centrul de amplificare, o spălătorie și o călcătorie, pentru spital, dar și pacienți. Ajungem și lângă încăperea unde va fi amenajat cabinetul de consultații al dlui Paziuc, loc în care înainte se ținea… varza. La finalul vizitei, dr. Alexandru Paziuc ne-a vorbit despre viitorul domeniului pe care-l slujește. “Pentru realizarea unei reforme reale în sănătate mintală ne propunem pentru viitor continuarea activităților începute, informatizarea serviciilor, organizarea de centre de criză rurale și cu implicarea medicilor de familie, continuarea cursurilor de formare regionale începute pentru diverse specialități necesare serviciilor comunitare de psihiatrie (prin crearea unui centru de educare și formare), înființarea unui centru județean de sănătate mintală care să sprijine, să implementeze, evalueze, monitorizeze continuu reforma în sănătate mintală, capabil să proiecteze politici și strategii, să creeze parteneriate și să mobilizeze și alte instituții în reformă.